Cerere de propuneri

Institutul Băncii Europene de Investiții propune o nouă sponsorizare EIBURS în cadrul Programului pentru cunoaștere al acestuia

(2021/C 380/04)

Programul pentru cunoaștere al Institutului Băncii Europene de Investiții își direcționează granturile pentru cercetare prin scheme de finanțare diferite, una dintre acestea fiind:

—	EIBURS, programul BEI de sponsorizare a cercetării universitare (EIB University Research Sponsorship Programme).

EIBURS oferă granturi departamentelor universitare sau centrelor de cercetare asociate universităților din Uniunea Europeană, țărilor candidate sau potențial candidate care lucrează pe teme de cercetare de interes major pentru bancă. Sponsorizările EIBURS, de până la 100 000 EUR pe an pe o perioadă de trei ani, sunt acordate, printr-o procedură de selecție, departamentelor din cadrul facultăților sau centrelor de cercetare interesate care au o competență recunoscută în domeniul selectat. Propunerile câștigătoare vor atrage după sine desfășurarea unor activități variate care vor face obiectul unui acord contractual cu Banca Europeană de Investiții.

Pentru anul universitar 2021-2022, în cadrul programului EIBURS sunt așteptate propuneri pe o temă nouă de cercetare:

„Viitorul școlar: valorificarea potențialului tehnologiei pentru educație digitală”

Tehnologia digitală, atunci când este implementată cu pricepere, echitabil și eficient de către educatori, poate sprijini pe deplin planul de a asigura educație și formare de înaltă calitate și favorabile incluziunii pentru toți cursanții. Aceasta poate facilita o învățare mai personalizată, mai flexibilă și mai centrată pe student în toate etapele și stadiile educației și formării. Tehnologia poate fi un instrument puternic și antrenant pentru învățarea colaborativă și creativă. Aceasta poate ajuta cursanții și educatorii să acceseze, să creeze și să folosească în comun conținut digital. De asemenea, poate permite ca învățarea să aibă loc dincolo de zidurile sălii de curs, ale clasei sau ale locului de muncă, oferind mai multă libertate față de constrângerile amplasării fizice și ale orarului. Învățarea poate avea loc într-un mod complet online sau mixt, într-un moment, loc și ritm adaptat nevoilor cursantului individual. (1)

În ciuda potențialului ridicat al tehnologiei digitale de a îmbunătăți învățarea, sectorul educației este în mod semnificativ subdigitalizat în comparație cu alte sectoare, mai puțin de 4 % din cheltuielile sale totale la nivel mondial fiind alocate pentru hardware, software și servicii bazate pe tehnologie (2). Odată cu pandemia de COVID-19 și cu trecerea bruscă forțată la învățarea și predarea la distanță de urgență, utilizarea instrumentelor digitale în educație s-a accelerat în mod semnificativ, iar relevanța acestora a crescut. Cu toate acestea, instruirea la distanță în timpul închiderii școlilor din cauza COVID-19 a scos la iveală deficiențe majore în ceea ce privește pregătirea digitală a sistemelor de învățământ. Lăsând deoparte limitările în ceea ce privește accesul la cerințele de bază pentru învățarea la distanță, cum ar fi internetul de mare viteză și dispozitivele digitale, pandemia a arătat că, chiar și atunci când aceste instrumente erau disponibile, în majoritatea țărilor utilizarea tehnologiei digitale nu a îmbunătățit învățarea tradițională. Cele mai răspândite obstacole în calea învățării eficace la distanță raportate în primăvara anului 2020 în timpul închiderii școlilor au fost disponibilitatea limitată a resurselor educaționale digitale și lipsa competențelor digitale, atât pentru ca profesorii să integreze abordările digitale în procesul de predare și învățare, cât și pentru ca cursanții să utilizeze tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) ca mijloc de dobândire de cunoștințe și de gestionare a învățării lor. (3)

În viitor, pandemia ar putea accelera adoptarea tehnologiei digitale în educație. Mulți experți consideră că implementarea eficientă a tehnologiei digitale în clasă este un element-cheie al eforturilor de a reconstrui sistemele de învățământ mai bine decât înainte de criză, pentru a compensa pierderea procesului de învățare. (4) Cu toate acestea, pentru a atinge acest obiectiv, sunt necesare investiții substanțiale. Costul dotării școlilor din întreaga Uniune Europeană cu tehnologia digitală de bază și asigurarea întreținerii și funcționării rețelelor și dispozitivelor pe o perioadă de cinci ani este estimat la 29,7 miliarde EUR. (5) În plus, trebuie avut în vedere faptul că tipul și designul instrumentelor și platformelor tehnologice, precum și pedagogia digitală utilizată au un impact direct asupra includerii sau excluderii persoanelor din procesul de învățare. Pentru a asigura o alocare eficientă a resurselor în acest sector, este important să se extragă învățămintele din experiența actuală de învățare la distanță la nivel mondial și să se înțeleagă ce funcționează pentru a îmbunătăți învățarea.

Activitățile de cercetare propuse în prezentul document vizează investigarea concretă a potențialului tehnologiei pentru educație digitală de a îmbunătăți calitatea educației și de a promova învățarea, pornind de la o evaluare a situației actuale din țările europene.

Prezenta propunere este pe deplin aliniată la obiectivul de politică publică al BEI „Inovarea, capitalul digital și capitalul uman” și la Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 al Comisiei Europene. Având în vedere rolul esențial pe care îl joacă educația în promovarea coeziunii sociale, a creșterii economice și a inovării, concluziile acestei cercetări pot promova redresarea Uniunii Europene după criză și pot dezvolta reziliența acesteia la crizele viitoare.

Propunerile de cercetare trebuie să conțină o strategie pentru rezolvarea următoarelor elemente:

1. Analiza pătrunderii tehnologiei digitale în sectorul educației

a.	O analiză cuprinzătoare a tendințelor de investiții în tehnologia pentru educația digitală din ultimii cinci ani, modificări ale modelelor de investiții de la începutul pandemiei și, dacă este posibil, previziuni ale tendințelor de investiții pentru următorii cinci ani.

b.	Încurajăm, cu condiția ca datele să o permită, dezagregarea în funcție de țară, de nivelul de educație și de tipul de tehnologie, pentru toate țările din UE, precum și analiza comparativă cu alte regiuni ale lumii.

2. Cartografierea tehnologiilor pentru educația digitală în sistemele de învățământ ale UE

Evaluarea punerii în aplicare a tehnologiilor pentru educația digitală în sistemele de învățământ ale UE. În ce măsură au adoptat școlile/ministerele publice ale educației soluții digitale ca parte a opțiunilor lor pedagogice? Care dintre acestea au fost adoptate ca răspuns la pandemie? Ce măsuri se iau pentru a permite profesorilor să preia aceste tehnologii? În caz de pătrundere lentă pe piață, care sunt barierele?

Toate tehnologiile pentru educația digitală identificate mai sus vor fi clasificate, în funcție de nivelul de instruire (primar, secundar și terțiar), în cel puțin patru categorii (care urmează să fie revizuite de echipa de cercetare):

i.	Tehnologii digitale pentru completarea instruirii în persoană (învățare mixtă)

ii.	Tehnologii digitale pentru asigurarea continuării învățării

iii.	Tehnologii digitale pentru eliminarea lacunelor în materie de învățare

iv.	Tehnologii digitale pentru evaluarea studenților

Fiecare soluție va fi evaluată pe baza unor criterii diferite, inclusiv:

i.	Condiții prealabile pentru punerea în aplicare

ii.	Raportul cost-eficacitate

iii.	Potențialul de scalabilitate

iv.	Potențialul de a influența învățarea

v.	Satisfacția utilizatorilor

3. Dezvoltarea unui instrument de calcul al costurilor

a.	Pe baza rezultatelor evaluării efectuate la punctul 2, echipele de cercetare și cele ale BEI vor alege în comun o tehnologie pentru educația digitală în funcție de obiectivul învățării (învățare adaptivă, învățare la distanță/mixtă și evaluări formative) și de nivelul educațional.

b.	Echipa de cercetare va dezvolta, pentru fiecare dintre tehnologiile pentru educația digitală selectate, un instrument de calcul al costurilor ușor de utilizat, care poate fi folosit ulterior de promotori pentru a-și identifica nevoile de investiții în vederea adoptării tehnologiilor alese.

4. Evaluări ale impactului

a.	Echipa de cercetare va evalua riguros efectul cauzal, asupra rezultatelor învățării, al cel puțin unei tehnologii pentru educația digitală, în funcție de nivelul educațional.

b.	Analiza cantitativă va fi completată de o evaluare a procesului pentru a documenta modul în care evoluează utilizarea acesteia, precum și satisfacția părților interesate.

Partenerul de cercetare este încurajat să propună întrebări, subiecte și metodologii de cercetare complementare, care să consolideze analiza globală, cu condiția să fie incluse cele patru elemente principale.

Propunerile se vor prezenta în limba engleză până la 15 noiembrie 2021, ora 24:00 (CET). Propunerile depuse după această dată nu vor fi luate în considerare. Propunerile se vor trimite prin e-mail la:

Events.EIBInstitute@eib.org

Pentru informații mai detaliate privind procesul de selecție al EIBURS și Institutul BEI, vizitați:http://institute.eib.org/

(1) Planul de acțiune al Uniunii Europene pentru educația digitală 2021-2027.

(2) 10 diagrame care explică piața tehnologiei educației la nivel global – HolonIQ

(3) De exemplu: „Ancheta comună a Organizației Mondiale a Muncii-UNESCO-Grupului Băncii Mondiale privind educația și formarea tehnică și profesională (TVET) și dezvoltarea competențelor în perioada COVID-19”, precum și sondajul reprezentativ realizat în rândul a 1 031 de profesori germani în perioada 2-8 aprilie 2020. https://deutsches-schulportal.de/unterricht/das-deutsche-schulbarometer-spezial-corona-krise/

(4) Hanushek și Woessmann (2020), „The Economic Impacts of Learning Losses”.

(5) Având în vedere că Uniunea Europeană are 24,5 milioane de elevi în învățământul primar și 36 milioane de elevi în învățământul secundar și folosind costurile per elev estimate în Bertelsmann Foundation (2017): Echipament IT în școli. Municipalitățile au nevoie de sprijin pentru sarcini continue de mai multe miliarde de euro