Recurs introdus la 18 mai 2007 de Regatul Belgiei împotriva ordonanței Tribunalului de Primă Instanță (Camera a patra) pronunțate la 15 martie 2007 în cauza T-5/07, Regatul Belgiei/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-242/07 P)

(2007/C 170/25)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: Regatul Belgiei (reprezentanți: L. Van den Broeck, agent, J.-P. Buyle și C. Steyaert, avocats)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene

Concluziile recurentului

Motivele și principalele argumente

Recurentul invocă patru motive în susținerea recursului său.

Prin primul său motiv, recurentul susține că ordonanța atacată nu este motivată, în măsura în care Tribunalul, prin încălcarea articolului 111 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, ar cita jurisprudența referitoare la cazul fortuit și la eroarea scuzabilă, fără a indica motivele pentru care împrejurările invocate de către recurent nu ar constitui un astfel de caz fortuit sau originea unei astfel de erori scuzabile.

Prin al doilea motiv al său, recurentul susține în continuare că Tribunalul a săvărșit o eroare de drept la aplicarea condițiilor de existență a erorii scuzabile, atunci când a apreciat că aspectele legate de funcționarea serviciilor recurentului nu puteau, singure, să confere un caracter scuzabil erorii săvârșite. Jurisprudența comunitară referitoare la eroarea scuzabilă ar indica, într-adevăr, ca aceasta are în vedere împrejurări excepționale, fără restricții în ceea ce privește cadrul în care au loc acestea.

Prin al treilea motiv al său, recurentul invocă faptul că Tribunalul a săvărșit o eroare de drept sau, cel puțin, că nu și-a îndeplinit obligația de motivare, întrucât nu a analizat unul dintre argumentele pe care acesta le-a prezentat, întemeiat pe severitatea excesivă a procedurii, care ar fi împovărătoare pentru reclamant dacă acțiunea sa ar fi respinsă ca indamisibilă, în condițiile în care, în speță, acesta a dovedit o diligență deosebită și, în special, a trimis cererea prin fax cu mult înainte de expirarea termenului de introducere a acțiunii.

Prin al patrulea motiv al său, recurentul susține, în sfârșit, că respingerea unei cereri ca tardivă, chiar dacă aceasta a fost comunicată în prealabil grefei, în termen, prin fax, este contrară principiului proporționalității. Respectarea acestui principiu ar impune astfel să nu se declare inadmisibilă o cerere depusă la grefă, prin fax, în termenul de introducere a acțiunii impus prin Tratatul CE, chiar atunci când cererea originală, semnată, ar ajunge la grefă după mai mult de 10 zile, deși aceasta a fost depusă în cele 10 zile calculate de la data ultimei zi autorizate pentru depunerea cererii prin fax.