28.4.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 95/47

Acțiune introdusă la data de 26 februarie 2007 — E.ON Ruhrgas și E.ON Földgáz Trade/Comisie

(Cauza T-57/07)

(2007/C 95/95)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: E.ON Ruhrgas International AG (Essen, Germania) și E.ON Földgáz Trade Zrt. (Budapesta, Ungaria) (reprezentanți: G. Wiedemann și T. Lübbig, lawyers)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantelor

—

anularea alineatului (4) din finalul primei pagini din decizia Comisiei Europene (document nr. 30783) din 19 decembrie 2006 și adresată E.ON Ruhrgas International AG în cauza M.3696 — E.ON/MOL, precum și anularea deciziei Comisiei Europene (document nr. 924) din 16 ianuarie 2007, adresată de asemenea E.ON Ruhrgas International AG în cauza M.3696 — E.ON/MOL;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin decizia din 21 decembrie 2005, Comisia a constatat, sub rezerva respectării de către reclamantă a anumitor condiții și obligații, că preluarea de către E.ON Ruhrgas International AG a doua companii maghiare de gaz este compatibilă cu piața comună și cu funcționarea Acordului privind Spațiul Economic European.

Fiind una dintre obligații, reclamanta E.ON Ruhrgas International AG și-a asumat răspunderea organizării și implementării unui program de distribuire a gazelor pe piața maghiară. Prețul inițial de licitare fusese stabilit la 95 % din media ponderată a costului gazelor, cu condiția ca prejudiciul total suferit de reclamante, ca urmare a prețului final de licitare aflat sub media ponderată a prețului gazelor, să nu depășească 26 milioane euro.

În scrisorile contestate, Comisia a indicat că pierderile suportate de reclamante într-o anumită licitație trebuia să fie compensate cu orice profit avut de reclamante în alte licitații. Reclamantele contestă acest lucru, fiind de părere că nu este nevoie ca pierderile ce rezultă din licitațiile de distribuire a gazelor să fie compensate de potențiale profituri care pot decurge din licitații viitoare.

În susținerea cererii lor, reclamantele invocă, în drept, două motive.

În primul rând, reclamantele susțin că nu există niciun temei legal pentru mărirea obligațiilor fiscale de către Comisie și, în consecință, schimbă ulterior obligațiile legale ce rezultă din decizia Comisiei din 21 decembrie 2005.

În al doilea rând, reclamantele susțin că Regulamentul de procedură al Comisiei (1) a fost încălcat atât pentru că nu toți membrii Comisiei au hotărât cu privire la conținutul celor două scrisori contestate, cât și pentru că nu au fost corect delegate atribuții Direcției Generale a Comisiei în temeiul articolului 14 din respectivul regulament.

(1) JO 2000, L 308, p. 26, astfel cum a fost modificat.