–

pentru Bundesverband der Verbraucherzentralen und Verbraucherverbände – Verbraucherzentrale Bundesverband e.V., de P. Wassermann, Rechtsanwalt;

–

pentru guvernul german, de J. Möller și P. Wagner, în calitate de agenți;

–

pentru Comisia Europeană, de P. Kienapfel și B.‑R. Killmann, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 2 litera (a) din Directiva 98/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind protecția consumatorului prin indicarea prețurilor produselor oferite consumatorilor (JO 1998, L 80, p. 27, Ediție specială, 15/vol. 4, p. 206).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Bundesverband der Verbraucherzentralen und Verbraucherverbände – Verbraucherzentrale Bundesverband e.V. (Uniunea Federală a Centralelor și Asociațiilor de Consumatori, Germania) (denumită în continuare „BV”), pe de o parte, și JZ, care gestionează un magazin online, pe de altă parte, în legătură cu eventuala obligație de a include în prețul de vânzare a mărfurilor propuse pe site‑ul său internet taxe forfetare de procesare datorate în cazul unei comenzi cu o valoare mai mică decât o sumă minimă.

3

Considerentele (2), (6) și (12) ale Directivei 98/6 au următorul cuprins:

[…]

[…]

4

Articolul 1 din această directivă are următorul cuprins:

„Scopul prezentei directive este acela de a specifica indicarea prețului de vânzare și a prețului pe unitate de măsură în cazul produselor oferite de comercianți consumatorilor pentru o mai bună informare a consumatorilor și pentru a facilita compararea prețurilor.”

5

Articolul 2 din directiva menționată prevede:

„În sensul prezentei directive:

[…]”

6

Potrivit articolului 4 alineatul (1) din aceeași directivă:

„Prețul de vânzare și prețul unitar trebuie să fie clare, ușor de identificat și lizibile. […]”

7

Articolul 2 punctul 3 din Preisangabenverordnung (Regulamentul privind indicarea prețurilor), în versiunea aplicabilă litigiului principal (denumit în continuare „PAngV”), prevede:

„În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

[…]

3.   «preț total» înseamnă prețul, inclusiv impozitul pe cifra de afaceri și alte elemente ale prețului, care trebuie plătit pentru un produs sau o prestație.”

8

Articolul 3 alineatul (1) din PAngV are următorul cuprins:

„Orice persoană care, în calitate de comerciant, oferă bunuri sau servicii consumatorilor ori face publicitate în calitate de furnizor de bunuri sau servicii față de consumatori prin indicarea prețurilor acestora este obligată să indice prețul total.”

9

Potrivit articolului 6 alineatele (1) și (2) din PAngV:

„(1)   Orice persoană care, în calitate de comerciant, oferă bunuri sau servicii consumatorilor în vederea încheierii unui contract la distanță trebuie să indice, pe lângă informațiile solicitate în temeiul articolului 3 alineatele (1) și (2) și al articolului 4 alineatele (1) și (2),

(2)   În cazul în care sunt datorate taxe de transport, de livrare sau de expediere sau alte taxe suplimentare, valoarea lor trebuie să fie indicată astfel încât acestea să poată fi calculate în mod rezonabil în avans.”

10

JZ comercializează, prin intermediul site‑ului internet www.staubsaugerservice.de, consumabile, accesorii și piese de schimb pentru aspiratoare. La 1 iunie 2022, el propunea pe acest site saci filtranți pentru aspiratoare la prețul de 14,90 euro, indicând mențiunile „Livrare gratuită în toată Germania în 24 de ore” și „Transport gratuit” pe primul rând de pe pagina de internet.

11

În dreapta indicării prețului figura un asterisc. Prin deplasarea cursorului pe acesta, apărea următoarea mențiune: „TVA inclus, plus taxe accesorii”. Indicarea prețului în sine rămânea neschimbată. Făcând click pe asterisc, clientul era direcționat către o pagină secundară a site‑ului internet care conținea următoarele informații:

„Taxe accesorii

[…] În funcție de valoarea produselor, se poate percepe o taxă forfetară de procesare, nerambursabilă, între 3,95 euro (pentru o valoare a produselor mai mare de 11 euro) și 9 euro (pentru o valoare a produselor mai mică de 11 euro). De la o valoare a produselor de 29 de euro, nu se percepe în general această taxă forfetară de procesare/acest supliment.”

12

După ce adăuga produsul ales în coș, clientul vedea, atunci când consulta conținutul acestui coș, că era indicat un preț de 14,90 euro, precum și o sumă de 3,95 euro însoțită de mențiunea „adaos/reducere supliment pentru cantități reduse (neaplicabil pentru cumpărături în valoare mai mare de 29 de euro)”.

13

Considerând neloială această indicare a prețului, BV a introdus o acțiune la Landgericht Hannover (Tribunalul Regional din Hanovra, Germania) având ca obiect printre altele obligarea lui JZ să înceteze să ofere spre vânzare mărfuri pe internet cu indicarea prețurilor în care nu sunt incluse taxele forfetare de procesare. Această instanță a admis acțiunea.

14

În apelul formulat de JZ, Oberlandesgericht Celle (Tribunalul Regional Superior din Celle, Germania) a respins acțiunea formulată de BV, statuând că taxele forfetare de procesare, impuse doar atunci când valoarea totală a comenzii, care cuprinde produsul în cauză și eventual alte produse, este mai mică decât o anumită sumă, trebuie să fie indicate separat, întrucât nu constituie un element al prețului total al produsului în cauză.

15

BV a formulat recurs împotriva acestei decizii la Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție, Germania), care este instanța de trimitere. Potrivit acestei instanțe, răspunsul la întrebarea dacă taxele forfetare de procesare, de care clientul este scutit numai dacă valoarea comenzii sale depășește o anumită sumă, trebuie incluse în prețul de vânzare a unei unități de produs, în sensul articolului 2 litera (a) din Directiva 98/6, nu decurge în mod clar din formularea acestei dispoziții, care definește prețul de vânzare ca fiind „prețul final al unei unități de produs”, dar și „al unei cantități date din produs”.

16

Amintind jurisprudența Curții potrivit căreia prețul de vânzare a unui produs trebuie neapărat să includă elementele inevitabile și previzibile ale prețului, elemente care sunt în mod obligatoriu suportate de consumator și care constituie contraprestația pecuniară a achiziționării acestui produs, instanța menționată ridică, mai precis, problema caracterului inevitabil și previzibil pentru consumator al taxelor forfetare de procesare în cauză. Această instanță tinde să considere că respectivele taxe nu ar trebui incluse în prețul de vânzare, în sensul articolului 2 litera (a) din Directiva 98/6. În opinia sa, cel mai bun mijloc de a evita inducerea în eroare a consumatorului este, pe de o parte, indicarea prețului de vânzare, fără taxele forfetare de procesare, și, pe de altă parte, avertizarea consumatorului că aceste taxe sunt datorate sub un anumit prag al comenzii, cu indicarea valorii acestora.

17

În aceste condiții, Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:

„Taxele forfetare de procesare care se percep doar dacă valoarea totală a comenzii depășește o anumită sumă minimă trebuie incluse în prețul de vânzare care trebuie indicat pentru o unitate din produs, în sensul articolului 2 litera (a) din Directiva 98/6/CE?”

18

Prin intermediul întrebării unice, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 2 litera (a) din Directiva 98/6 trebuie interpretat în sensul că noțiunea de „preț de vânzare” trebuie să includă taxe forfetare de procesare care, pe de o parte, variază în funcție de valoarea totală a comenzii produsului în cauză făcute de cumpărător, precum și, dacă este cazul, a altor produse și care, pe de altă parte, sunt datorate numai dacă valoarea totală a acestei comenzi este mai mică decât o sumă minimă.

19

Prețul de vânzare este definit, în conformitate cu articolul 2 litera (a) din Directiva 98/6, ca fiind prețul final al unei unități din produs sau al unei cantități date din produs, inclusiv TVA‑ul și toate celelalte taxe.

20

Fiind un preț final, prețul de vânzare trebuie neapărat să includă elementele inevitabile și previzibile ale acestui preț, elemente care sunt în mod obligatoriu suportate de consumator și care constituie contraprestația pecuniară a achiziționării produsului în cauză [a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 iunie 2023, Verband Sozialer Wettbewerb (Recipiente pentru care se percepe o garanție),C‑543/21, EU:C:2023:527, punctul 19 și jurisprudența citată].

21

Din cererea de decizie preliminară reiese, pe de o parte, că taxele forfetare de procesare sunt aplicate numai în cazul în care valoarea totală a produselor cumpărate este mai mică decât o sumă minimă. Pe de altă parte, atunci când sunt datorate aceste taxe forfetare, cuantumul lor variază în funcție de valoarea totală a produselor cumpărate.

22

Deși taxele forfetare de procesare sunt incluse în contraprestația pecuniară aferentă achiziționării produsului în cauză, ele nu pot fi totuși considerate ca fiind „în mod obligatoriu” suportate de consumator. Într‑adevăr, acesta din urmă poate evita plata respectivelor taxe cumpărând mai multe produse, chiar diferite, astfel încât să ajungă la valoarea minimă necesară. Revine însă instanței naționale sarcina de a verifica dacă această posibilitate de a evita plata taxelor forfetare de procesare este reală, având în vedere în special valoarea respectivei sume minime.

23

Includerea acestor taxe în „prețul de vânzare”, în sensul articolului 2 litera (a) din Directiva 98/6, ar fi astfel susceptibilă să compromită caracterul definitiv al acestui preț, în sensul jurisprudenței amintite la punctul 20 din prezenta hotărâre. Prin urmare, ele nu trebuie să fie incluse în această noțiune de „preț de vânzare”.

24

Această interpretare este confirmată de obiectivele urmărite de Directiva 98/6, enunțate la articolul 1 din aceasta, citit în lumina considerentului (6) al directivei amintite, și anume o mai bună informare a consumatorilor și facilitarea comparării prețurilor de vânzare a produselor oferite de comercianți consumatorilor, pentru a le permite acestora din urmă să facă alegeri în cunoștință de cauză. În această privință, în considerentul (12) al directivei menționate se precizează că aceasta urmărește să asigure o informare uniformă și transparentă de pe urma căreia vor beneficia toți consumatorii în contextul pieței interne.

25

În plus, conform articolului 4 alineatul (1) din aceeași directivă, citit în lumina considerentului (2) al acesteia, prețul de vânzare a produselor oferite consumatorilor trebuie să fie clar, ușor de identificat și lizibil, pentru ca informația respectivă să fie exactă, transparentă și clară.

26

În speță, pe de o parte, doar anumite achiziționări ale produsului în cauză sunt supuse unor taxe forfetare de procesare, și anume atunci când valoarea totală a comenzii este mai mică decât o sumă minimă. Pe de altă parte, pot fi aplicate taxe forfetare de procesare diferite în funcție de valoarea totală a achiziției. În aceste condiții, includerea valorii acestor taxe în prețul de vânzare a produsului, în sensul articolului 2 litera (a) din Directiva 98/6, ar expune consumatorii riscului de a efectua comparații inexacte [a se vedea prin analogie Hotărârea din 29 iunie 2023, Verband Sozialer Wettbewerb (Recipiente pentru care se percepe o garanție),C‑543/21, EU:C:2023:527, punctul 26].

27

În schimb, așa cum arată în mod întemeiat instanța de trimitere, indicarea clară a cuantumului taxelor forfetare de procesare eventual aplicabile, în mod separat și în plus față de prețul de vânzare a produsului în cauză, permite consumatorilor să evalueze și să compare prețurile unui astfel de produs și să facă alegeri în cunoștință de cauză pe baza unor comparații simple, în conformitate cu obiectivele urmărite de Directiva 98/6, amintite la punctul 24 din prezenta hotărâre, precum și cu cerința de transparență și de claritate a acestor prețuri, enunțată în considerentul (2) al respectivei directive [a se vedea prin analogie Hotărârea din 29 iunie 2023, Verband Sozialer Wettbewerb (Recipiente pentru care se percepe o garanție),C‑543/21, EU:C:2023:527, punctul 27].

28

În acest context, un consumator mediu, normal informat și suficient de atent și de avizat este în măsură să adune prețul produsului și valoarea eventualelor cheltuieli forfetare pentru a determina cuantumul total pe care este obligat să îl achite la data cumpărării [a se vedea prin analogie Hotărârea din 29 iunie 2023, Verband Sozialer Wettbewerb (Recipiente pentru care se percepe o garanție),C‑543/21, EU:C:2023:527, punctul 28].

29

Având în vedere motivele care precedă, este necesar să se răspundă la întrebarea adresată că articolul 2 litera (a) din Directiva 98/6 trebuie interpretat în sensul că noțiunea de „preț de vânzare” nu trebuie să includă taxe forfetare de procesare care, pe de o parte, variază în funcție de valoarea totală a comenzii produsului în cauză făcute de cumpărător, precum și, dacă este cazul, a altor produse și care, pe de altă parte, sunt datorate doar dacă valoarea totală a acestei comenzi este mai mică decât o sumă minimă stabilită de vânzător, cu condiția ca aceste cheltuieli să fie clar indicate și ca respectiva sumă să nu fie stabilită astfel încât să facă în practică inevitabilă plata cheltuielilor menționate.

30

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a opta) declară:

Articolul 2 litera (a) din Directiva 98/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind protecția consumatorului prin indicarea prețurilor produselor oferite consumatorilor

trebuie interpretat în sensul că

noțiunea de „preț de vânzare” nu trebuie să includă taxe forfetare de procesare care, pe de o parte, variază în funcție de valoarea totală a comenzii produsului în cauză făcute de cumpărător, precum și, dacă este cazul, a altor produse și care, pe de altă parte, sunt datorate doar dacă valoarea totală a acestei comenzi este mai mică decât o sumă minimă stabilită de vânzător, cu condiția ca aceste cheltuieli să fie clar indicate și ca respectiva sumă să nu fie stabilită astfel încât să facă în practică inevitabilă plata cheltuielilor menționate.