1.

Confiscarea de yachturi, mașini rapide și case de lux ca parte a respectării măsurilor restrictive impuse de Uniunea Europeană a atras foarte mult atenția mass-mediei în ultimii ani. Deși aceste inițiative pot satisface sentimentul public, adevărata provocare în aplicarea acestor măsuri constă în vizarea intereselor financiare ale celor incluși în listă de Consiliul Uniunii Europene.

2.

Prezenta cauză privește tocmai acest aspect. În cauză este aspectul dacă „fondurile și resursele economice” ale unei persoane fizice care trebuie înghețate întrucât persoana respectivă este inclusă în listă în temeiul unui regulament de instituire a unor măsuri restrictive cuprind și activele unei societăți la care această persoană deține 50 % din capital.

3.

Această întrebare se ridică în cadrul Regulamentului (CE) nr. 765/2006 (denumit în continuare „Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus”) ( 2 ). După înscrierea domnului A.V.S., resortisant belarus, în anexa la acest regulament, SEB bankas AB și „Citadele banka” AS Lietuvos filialas (denumite în continuare „băncile pârâte” au blocat conturile EM SYSTEM UAB, o societate lituaniană, la care domnul A.V.S. deține exact 50 % din acțiuni.

4.

EM SYSTEM contestă această decizie în fața instanțelor lituaniene competente. În esență, această societate arată că ea constituie o entitate juridică independentă și că, prin urmare, nu se poate prezuma că înghețarea activelor impusă unuia dintre acționarii săi ar trebui să se extindă la fondurile și la resursele sale economice.

5.

La 24 martie 2006, Consiliul European a condamnat „acțiunea autorităților belaruse […] de a aresta manifestanți pașnici care își exercitau dreptul legitim la libertatea de întrunire pentru a protesta împotriva desfășurării alegerilor prezidențiale” din Belarus și a „decis să ia măsuri restrictive împotriva celor responsabili de încălcări ale standardelor electorale internaționale, inclusiv împotriva președintelui Lukașenko” ( 3 ).

6.

La 10 aprilie 2006, Consiliul a adoptat Poziția comună 2006/276/PESC ( 4 ).

7.

Această poziție comună a fost modificată prin Poziția comună 2006/362/PESC ( 5 ) pentru a impune înghețarea activelor anumitor persoane care au jucat un rol în această represiune a societății civile și a opoziției democratice din Belarus.

8.

Ambele poziții comune au fost puse în aplicare prin Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus în temeiul articolului 215 TFUE (în prezent).

9.

La 15 octombrie 2012, Consiliul a adoptat Decizia 2012/642/PESC ( 6 ). În această decizie s‑a explicat că, având în vedere „încălcarea sistematică și coordonată a standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului și a legilor Republicii Belarus”, „ar trebui de asemenea impuse măsuri[le existente] împotriva persoanelor aflate într‑o poziție de conducere în Belarus și împotriva persoanelor și entităților care obțin avantaje de pe urma regimului Lukașenko sau sprijină acest regim, în special persoanele și entitățile care pun la dispoziția regimului sprijin financiar sau material” ( 7 ).

10.

În consecință, articolul 4 din Decizia 2012/642 prevedea:

„(1)   Se îngheață toate fondurile și resursele economice care aparțin, sunt deținute, păstrate sau controlate de:

astfel cum sunt menționate în lista din anexă.

(2)   Niciun fond și nicio resursă economică nu se pun, în mod direct sau indirect, la dispoziția persoanelor fizice sau juridice, entităților sau organismelor care figurează în anexă și nici nu se pot utiliza în beneficiul acestora.”

11.

Această decizie a fost pusă în aplicare prin Regulamentul (UE) nr. 1014/2012 ( 8 ), care, la rândul său, a modificat Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus, printre altele pentru că prin Decizia 2012/642 „Consiliul a hotărât să precizeze criteriile care stau la baza includerii persoanelor fizice sau juridice, a entităților și a organismelor pe liste[…]” ( 9 ).

12.

Articolul 2 din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus, astfel cum a fost modificat, are următorul cuprins:

„(1)   Se îngheață toate fondurile și resursele economice care aparțin, se află în proprietatea ori în posesia sau sunt controlate de persoanele fizice sau juridice, entitățile sau organismele enumerate în anexa I.

(2)   Se interzice punerea la dispoziția persoanelor fizice sau juridice, a entităților sau a organismelor incluse pe lista din anexa I, în mod direct sau indirect, precum și utilizarea în beneficiul acestora, a oricăror fonduri sau resurse economice.

(3)   Se interzice participarea cu bună știință și deliberată la activități care au drept scop ori efect, direct sau indirect, eludarea măsurilor menționate la alineatele (1) și (2).

(4)   Anexa I cuprinde o listă a persoanelor fizice sau juridice, a entităților și a organismelor care, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Decizia [2012/642] a Consiliului […], au fost identificate de către Consiliu ca fiind responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului sau de represiunea împotriva societății civile și a opoziției democratice sau ale căror activități aduc atingere în mod grav democrației ori statului de drept din Belarus, sau a oricăror persoane fizice sau juridice, entități sau organisme asociate cu acestea, precum și a persoanelor juridice, a entităților sau a organismelor aflate în proprietatea acestora ori controlate de acestea.

(5)   De asemenea, anexa I cuprinde o listă a persoanelor fizice sau juridice, a entităților și a organismelor care, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Decizia [2012/642], au fost identificate de către Consiliu ca obținând avantaje de pe urma regimului Lukașenko sau ca sprijinind acest regim, precum și a persoanelor juridice, a entităților sau a organismelor aflate în proprietatea acestora ori controlate de acestea.”

13.

La 17 decembrie 2020, având în vedere represiunea în curs împotriva societății civile din Belarus, Consiliul a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2129 (denumit în continuare „Regulamentul de includere în listă din 2020”) ( 10 ) pentru a adăuga o serie de persoane fizice și juridice în anexa I la Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus.

14.

Una dintre persoanele pe care Consiliul le‑a inclus în listă a fost domnul A.V.S. În motivele includerii sale în listă, Consiliul a explicat că domnul A.V.S. a profitat de pe urma regimului Lukașenko și l‑a sprijinit și că a făcut observații în public prin care condamna demonstrațiile opoziției în Belarus, contribuind astfel la represiunea împotriva societății civile și a opoziției democratice în țara respectivă ( 11 ).

15.

La 18 decembrie 2020, a doua zi după includerea în listă a domnului A.V.S. de către Consiliu, băncile pârâte în mod unilateral și, prin urmare, din proprie inițiativă, au înghețat unilateral fondurile deținute de EM SYSTEM, având în vedere participația de 50 % a domnului A.V.S. la această societate.

16.

Din dosarul național reiese că, în acea zi, banca pârâtă SEB bankas AB a contactat de asemenea Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Lituania pentru a‑i solicita clarificări cu privire la aspectul dacă, ținând seama de includerea în listă a domnului A.V.S. ca persoană care face obiectul unei înghețări a activelor și de ponderea participației sale la EM SYSTEM, în mod întemeiat a fost operată această înghețare a activelor și dacă această bancă trebuia să continue înghețarea conturilor EM SYSTEM.

17.

Astfel cum s‑a confirmat în ședință, autoritățile lituaniene competente nu au emis niciun tip de măsură declarativă care să confirme că EM SYSTEM intra în domeniul de aplicare al înghețării activelor impuse de articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus. Abia la 14 octombrie 2022, după intrarea în vigoare a unei noi reglementări, directorul Finansinių nusikaltimų tyrimo tarnyba prie Lietuvos Respublikos vidaus reikalų ministerija (Serviciul de investigare a criminalității financiare din cadrul Ministerului de Interne al Republicii Lituania) a emis un ordin prin care se preciza că EM SYSTEM avea legături cu o persoană care făcea obiectul unor măsuri restrictive. Din decizia de trimitere reiese că Vilniaus apygardos administracinis teismas (Tribunalul Administrativ Regional, Vilnius, Lituania) este sesizat separat cu o acțiune în anularea acestui ordin.

18.

La 30 noiembrie 2021, EM SYSTEM a contestat în fața Vilniaus miesto apylinkės teismas (Tribunalul Districtual din orașul Vilnius, Lituania) decizia băncilor pârâte de înghețare a activelor sale.

19.

Prin hotărârea din 25 ianuarie 2023, Vilniaus miesto apylinkės teismas (Tribunalul Districtual din orașul Vilnius, Lituania) a respins acțiunea. Din decizia de trimitere reiese că hotărârea acestei instanțe se întemeiază în principal pe ideea că participația de 50 % a domnului A.V.S. la capitalul EM SYSTEM implică un „control” asupra fondurilor și resurselor economice ale acestei societăți, în sensul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus. Prin urmare, înghețarea activelor impusă de această dispoziție se aplică și activelor EM SYSTEM care sunt controlate de domnul A.V.S.

20.

EM SYSTEM a declarat apel împotriva acestei hotărâri la Vilniaus apygardos teismas (Tribunalul Regional din Vilnius, Lituania) care, la 23 mai 2023, a confirmat hotărârea menționată și motivarea sa.

21.

Sesizată cu recurs, Lietuvos Aukščiausiasis Teismas (Curtea Supremă a Lituaniei, Lituania), instanța de trimitere în prezenta cauză, a observat că articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus nu definește criteriul care trebuie luat în considerare pentru a aprecia dacă o persoană juridică sau o entitate este „posedată, deținută sau controlată” de o altă persoană sau entitate. Această instanță arată totuși că, în versiunea în limba lituaniană a Orientărilor din 2018 ( 12 ) și a documentului privind Bunele practici 2022 ( 13 ), punctele 55a și, respectiv, 62 prevăd un criteriu de „peste 50 %” din drepturile de proprietate ale unei entități pentru a defini noțiunea de proprietate ( 14 ). În plus, modificările ulterioare ale Regulamentului privind sancțiuni împotriva Belarus, reflectate la articolul 1j și la articolul 1k litera (c), vizează sancțiuni care trebuie aplicate unei persoane juridice, unei entități sau unui organism „ale cărui drepturi de proprietate sunt, direct sau indirect, deținute în proporție de peste 50 %” de către o persoană inclusă în listă ( 15 ). În orice caz, instanța de trimitere arată că punctele 55b și, respectiv, 63 din Orientările Secretariatului General al Consiliului privind sancțiunile din 2018 și, respectiv, documentul privind Bunele practici 2022 arată că noțiunea „control” trebuie înțeleasă în special ca reflectând competența de a împiedica numirea unui director al societății.

22.

Astfel, instanța de trimitere arată că există o incertitudine cu privire la modul de stabilire a „proprietății” sau a „controlului”, în sensul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus, într‑o situație precum cea în discuție în speță, în care o persoană inclusă în listă deține exact 50 % dintr‑o entitate neinclusă în listă.

23.

În sfârșit, instanța de trimitere arată că, deși se prezumă că este îndeplinită condiția de aplicare a articolului 2 alineatul (1) menționat, se ridică problema dacă această prezumție poate fi răsturnată și, în cazul unui răspuns afirmativ, dacă entitatea care intră în domeniul de aplicare al acestei dispoziții poate invoca faptul că este îndeplinită condiția prevăzută la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus, potrivit căreia interdicția accesului la fonduri se aplică dacă fondurile societății sunt utilizate de către sau în beneficiul unei persoane incluse în lista din anexa I la regulamentul respectiv.

24.

În acest context factual și juridic, Lietuvos Aukščiausiasis Teismas (Curtea Supremă a Lituaniei, Lituania) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

25.

Pârâtele în primă instanță, guvernele finlandez, estonian, leton, lituanian și german, precum și Comisia Europeană au depus observații scrise. EM SYSTEM, SEB bankas AB și „Citadele banka” AS Lietuvos filialas, guvernele spaniol, german, lituanian și leton, precum și Consiliul Uniunii Europene și Comisia au prezentat de asemenea observații orale în ședința care a avut loc la 27 martie 2025.

26.

Măsurile restrictive ale UE împotriva Belarus prevăd printre altele măsuri specifice împotriva persoanelor care sprijină regimul Lukașenko sau beneficiază de pe urma acestuia. Aceste măsuri prevăd că fondurile și resursele economice „care aparțin, se află în proprietatea ori în posesia sau sunt controlate” de persoane incluse în listă trebuie înghețate.

27.

În cazul în care o persoană inclusă în listă are o participație de 50 % din capitalul unei societăți stabilite într‑un stat membru, articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus trebuie interpretat în sensul că impune băncilor și să înghețe fondurile și resursele economice ale acestei societăți? Aceasta este esența primei întrebări adresate în prezenta cauză.

28.

Vom propune să se răspundă la această întrebare în două etape. În primul rând, vom explica faptul că înghețarea activelor impusă de Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus nu se extinde în mod automat la toate societățile în care persoana inclusă în listă deține acțiuni. Cu alte cuvinte, includerea în listă a unui acționar, chiar dacă persoana respectivă este un acționar majoritar, nu conduce în sine la includerea în listă a societății ale cărei acțiuni sunt deținute de această persoană (secțiunea III.A). Vom explica în continuare că, deși este posibil ca societatea însăși să nu fie inclusă în listă, activele sale ar putea totuși să fie înțelese ca fiind „controlate” de persoana inclusă în listă. Deținerea unei participații de 50 % ar trebui înțeleasă în sensul că aceasta creează o prezumție de „control” nu numai asupra societății, ci și asupra fondurilor și resurselor sale economice (secțiunea III.B). În scopul prezentei cauze, aceasta înseamnă că băncile pârâte nu au săvârșit o eroare atunci când au înghețat activele EM SYSTEM pe baza participației de 50 % a domnului A.V.S. la această societate. Totuși, astfel cum vom explica de asemenea, această prezumție trebuie să fie relativă. Ea trebuie să permită societății să demonstreze că, în pofida participației, persoana inclusă în listă nu este în măsură să îi controleze activele (secțiunea III.C).

29.

Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă o societate despre care se presupune că este controlată printr‑o participație poate răsturna această prezumție demonstrând că activele societății nu sunt utilizate în beneficiul persoanei incluse în listă. Așa cum vom demonstra, totuși, înghețarea fondurilor și a resurselor economice, astfel cum este prevăzută la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus, și interdicția de a pune fonduri și resurse economice la dispoziția unei persoane incluse în listă prevăzută la articolul 2 alineatul (2) din acest regulament constituie două măsuri independente și separate. În consecință, vom propune Curții să răspundă negativ la a doua întrebare a instanței de trimitere în sensul că efectele înghețării activelor nu pot fi contestate pentru motivul că fondurile în cauză nu sunt utilizate de o persoană inclusă în listă sau în beneficiul acesteia. În aceste condiții, nu este necesar să se răspundă la a treia întrebare adresată Curții (secțiunea III.D).

30.

Guvernul german remarcă în observațiile sale că analiza instanței de trimitere pare să sugereze că fondurile și resursele economice ale EM SYSTEM sunt înghețate pentru simplul fapt că 50 % din acțiunile acestei societăți sunt deținute de domnul A.V.S.

31.

Cu alte cuvinte, instanța de trimitere pare să interpreteze articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus în sensul înghețării în mod automat a fondurilor și a resurselor economice ale unei persoane independente și distincte din punct de vedere juridic, chiar dacă respectiva persoană juridică nu este inclusă ea însăși în listă.

32.

Această interpretare nu poate fi acceptată.

33.

Decizia 2012/642 prevede că Consiliul poate îngheța fondurile și resursele economice ale persoanelor sau entităților asupra cărora o persoană inclusă în listă exercită „controlul”.

34.

Această decizie a fost adoptată în temeiul articolului 29 TUE, care prevede adoptarea unor măsuri de politică externă în contextul unei „naturi geografice sau tematice” specifice a chestiunii pentru care Consiliul definește „poziția Uniunii”.

35.

Măsurile din cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) adoptate în temeiul articolului 29 TUE sunt puse în aplicare prin regulamente ale Consiliului adoptate în temeiul articolului 215 TFUE. Acest tip de regulament poate îmbrăca una dintre următoare forme: (i) regulamente care prevăd întreruperea sau restrângerea, totală sau parțială, a relațiilor economice și financiare cu una sau mai multe țări terțe, care sunt adoptate în temeiul articolului 215 alineatul (1) TFUE ( 16 ) și (ii) cele care „vizează” persoane fizice sau juridice, grupuri sau entități fără caracter statal, care intră în domeniul de aplicare al articolului 215 alineatul (2) TFUE.

36.

În ambele cazuri, Consiliul adoptă un regulament cu majoritate calificată la propunerea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei și informează Parlamentul European cu privire la măsurile adoptate.

37.

Chiar dacă articolul 215 alineatul (2) TFUE permite Consiliului să adopte sancțiuni care vizează persoane sau entități individuale, competențele astfel atribuite Consiliului nu acordă acestei instituții o „carte albă” pentru a impune măsuri restrictive oricărei persoane fizice sau juridice.

38.

Ținând seama de legătura lor intrinsecă cu articolul 29 TUE, măsurile restrictive impuse în temeiul articolului 215 alineatul (2) TFUE nu pot privi decât persoanele fizice și juridice care prezintă o legătură suficient de strânsă cu natura tematică sau geografică urmărită de măsurile în cauză ( 17 ).

39.

Prin motivarea care justifică ( 18 ) includerea în listă a persoanelor fizice sau juridice ca urmare a legăturii lor cu natura geografică sau tematică menționată, instanțele Uniunii își exercită competența lor completă de control ( 19 ) în ceea ce privește controlul puterii de apreciere a Consiliului ( 20 ).

40.

În speță, Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus a instituit anumite măsuri restrictive împotriva Belarus. O parte a acestor măsuri este înghețarea activelor impusă de articolul 2 alineatul (1) împotriva persoanelor fizice și juridice menționate în anexa I la acesta. Consiliul consideră că persoanele enumerate în această anexă au o legătură tematică cu încălcarea drepturilor omului și cu reprimarea societății civile și a democrației în această țară.

41.

Prin Regulamentul de includere în listă din 2020, domnul A.V.S. a fost adăugat de Consiliu pentru a face parte din această listă de persoane fizice sau juridice.

42.

Cu toate acestea, Regulamentul de includere în listă din 2020 nu face referire la EM SYSTEM în rubrica referitoare la domnul A.V.S ( 21 ).

43.

De asemenea, nici nu adaugă această societate ca o rubrică distinctă în anexa I la Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus ( 22 ).

44.

Cu alte cuvinte, atunci când, la 18 decembrie 2020, băncile pârâte au înghețat conturile EM SYSTEM din cauza legăturii acestei societăți cu domnul A.V.S., societatea respectivă nu a fost inclusă în lista care figurează în anexa I la Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus.

45.

Prin urmare, deși este clar că, pentru domnul A.V.S., Consiliul a considerat că exista o legătură suficientă cu „natura geografică sau tematică” a măsurilor impuse prin Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus, nu există niciun indiciu că Consiliul a considerat că exista o astfel de legătură și pentru EM SYSTEM – indiferent de motivele includerii domnului A.V.S. în listă ( 23 ).

46.

Prin urmare, fondurile și resursele economice ale acestei societăți nu au fost înghețate automat prin Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus.

47.

Presupunând că o astfel de includere ar fi avut loc în ceea ce privește EM SYSTEM chiar și în lipsa unei măsuri a Consiliului în acest sens, acest lucru ar fi contrar cerințelor de protecție a drepturilor fundamentale garantate de dreptul Uniunii.

48.

Astfel, după cum a stabilit Curtea, persoanelor fizice sau juridice trebuie să li se notifice măsurile restrictive și motivele includerii lor în listă și să li se ofere posibilitatea de a fi ascultate ( 24 ).

49.

Astfel cum arată guvernul german, din articolul 4 alineatul (1) din Decizia 2012/642 reiese în mod clar că Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus pune în aplicare faptul că numai activele persoanelor, entităților sau organismelor enumerate în anexă sunt înghețate în mod automat. Aceasta este situația chiar și atunci când este vorba despre întreprinderi care sunt asociate cu ori deținute sau controlate de persoane incluse în listă pentru că sunt responsabile de încălcări ale drepturilor omului sau pentru că subminează grav democrația în Belarus.

50.

Astfel, deși societățile care sunt asociate cu ori deținute sau controlate de astfel de persoane pot fi incluse în listă ca urmare a legăturii lor cu o persoană inclusă în listă, Decizia 2012/642 nu permite înghețarea automată a fondurilor și a resurselor economice deținute de aceste societăți fără o astfel de includere ( 25 ).

51.

Având în vedere că actele Consiliului adoptate în temeiul articolului 215 TFUE urmăreau să pună în aplicare în dreptul Uniunii și să pună în aplicare Decizia 2012/642, Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus trebuie interpretat, în măsura posibilului, în lumina acestei decizii ( 26 ).

52.

Interpretat în acest mod, este clar, în opinia noastră, că înghețarea activelor impusă de Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus trebuie interpretată în sensul că include numai persoanele fizice și juridice incluse în lista din anexa I.

53.

Rezultă că această înghețare a activelor nu se aplică fondurilor și resurselor economice ale EM SYSTEM.

54.

Totuși, aceste fonduri și resurse economice ar mai putea fi supuse acestei măsuri atunci când activele în cauză nu sunt, în realitate, controlate de această societate, ci de o persoană inclusă în listă ( 27 ).

55.

Ajungem astfel la prima întrebare adresată de instanța de trimitere: se poate prezuma existența unui astfel de control atunci când o persoană inclusă în listă deține 50 % din acțiunile unei societăți neincluse în listă?

56.

În speță, reiese din dosarul național că băncile pârâte au înghețat conturile EM SYSTEM pentru motivul că activele deținute la aceasta erau supuse „controlului” unei persoane incluse în listă. Acest „control” ar decurge din participația de 50 % a domnului A.V.S. la această societate.

57.

Având în vedere că articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus se aplică fondurilor și resurselor economice „care aparțin, se află în proprietatea ori în posesia sau sunt controlate” de domnul A.V.S, este clar că acțiunile deținute de această persoană trebuie înghețate ( 28 ).

58.

Această măsură urmărește să îl împiedice să vândă acțiunile menționate pentru a achiziționa fonduri și resurse economice, eludând astfel înghețarea activelor.

59.

Dat fiind că regulamentele adoptate în temeiul articolului 215 TFUE creează obligații directe pentru toate subiectele de drept al Uniunii ( 29 ), fără a fi necesare măsuri de executare în acest scop ( 30 ), băncile pârâte erau obligate să garanteze eficacitatea înghețării activelor impuse domnului A.V.S.

60.

Cu toate acestea, sub rezerva confirmării, rezultă că domnul A.V.S. nu „deține” și nici nu „posedă” fondurile care fac obiectul prezentului litigiu și nici nu îi „aparțin”. Fondurile pe care băncile pârâte le‑au înghețat par să fie proprietatea EM SYSTEM.

61.

Prin urmare, interpretarea noțiunii „control” este cea care prezintă un interes principal pentru procedura în fața instanței de trimitere.

62.

Astfel, numai în cazul în care domnul A.V.S. este considerat capabil să exercite un control asupra conturilor EM SYSTEM, fondurile deținute la această societate ar fi de asemenea supuse înghețării activelor impuse de articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus.

63.

Cu toate acestea, Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus nu definește noțiunea de „control”.

64.

Prin urmare, nu este surprinzător că părțile care au participat la prezenta procedură au opinii divergente cu privire la interpretarea acestei noțiuni, în măsura în care aceasta figurează la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus.

65.

În esență, guvernele spaniol, estonian, leton, lituanian și finlandez, precum și Consiliul și Comisia consideră că orice „control” pe care domnul A.V.S. îl poate exercita asupra EM SYSTEM ca urmare a participației sale la aceasta cuprinde și controlul său asupra fondurilor și resurselor economice ale acestei societăți. Deținerea unei participații de control stabilește, așadar, o prezumție de control asupra fondurilor și resurselor economice ale acestei societăți.

66.

Guvernul german susține o opinie contrară. Acesta apreciază că controlul exercitat asupra unei societăți ca urmare a deținerii de participații în capitalul acesteia este insuficient de asemenea pentru a stabili un control asupra fondurilor și resurselor economice ale acestei societăți. În consecință, o participație de control nu poate conduce la o prezumție de control asupra activelor și resurselor economice ale unei societăți; aceasta nu poate fi înțeleasă decât ca o indicație a existenței unui control. Prin urmare, sunt necesare elemente suplimentare pentru a stabili că controlul asupra unei societăți se extinde și asupra fondurilor și resurselor economice ale unei societăți. Acest guvern susține de asemenea că instituirea unei prezumții de control asupra fondurilor și resurselor economice ale acestei societăți ar conduce la o răsturnare a sarcinii probei, care nu este prevăzută de Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus.

67.

Numai din punctul de vedere al sensului obișnuit atribuit noțiunii „control” în domeniul dreptului societăților comerciale, guvernul german are în mod evident dreptate. Simpla deținere a unei participații la o societate, chiar la nivel majoritar, nu conferă niciun drept direct de a controla fondurile și resursele economice ale unei societăți. Participația conferă proprietarului anumite drepturi, cum ar fi drepturile de vot în numirea conducerii și primirea dividendelor. Acestea nu afectează însă în mod normal controlul asupra fondurilor și resurselor economice ale unei societăți. Utilizarea lor rămâne la discreția societății înseși și este exercitată de directorii acesteia. Aceștia din urmă sunt, la rândul lor, supuși anumitor obligații deontologice și legale menite să garanteze că acționează în interesul societății, iar nu al acționarilor acesteia, atunci când tratează activele societății.

68.

Dacă s‑ar accepta interpretarea guvernului german privind noțiunea „control”, nu am ezita să fim de acord că o participare la capitalul unei societăți nu poate conduce la o prezumție de control asupra fondurilor și resurselor economice ale acestei societăți.

69.

Cu toate acestea, noțiunea „control” în domeniul măsurilor restrictive nu are aceeași semnificație precum cea care îi este atribuită în mod normal în domeniul dreptului societăților comerciale ( 31 ).

70.

În materie de măsuri restrictive, acestei noțiuni trebuie să i se atribuie o semnificație care să reflecte obiectivul urmărit de măsurile din care face parte.

71.

Aceste măsuri vizează persoanele fizice și juridice cu privire la care Consiliul a considerat că contribuie la represiunea împotriva societății civile și a opoziției democratice din Belarus și pe cele despre care Consiliul considera că beneficiază de pe urma regimului Lukașenko sau îl sprijină ( 32 ).

72.

În acest context, a atribui noțiunii de „control” tipul de interpretare restrictivă preconizată de guvernul german nu ar ține seama de multiplele moduri în care domnul A.V.S. ar putea influența indirect utilizarea acestor active, permițând astfel eludarea măsurilor în cauză ( 33 ).

73.

Acest risc de eludare este cu atât mai important cu cât este în discuție prezența unei rețele de patronaj și de loialitate a persoanelor care beneficiază de pe urma unui regim vizat de măsuri restrictive și care îl susțin ( 34 ).

74.

Într‑o astfel de situație, detaliile exacte ale dreptului societăților comerciale (inclusiv obligațiile administratorilor independenți) nu reflectă realitatea practică a modului în care activele pot fi transferate rapid ( 35 ).

75.

Rezultă că, pentru a asigura eficiența înghețării activelor în discuție, noțiunea „control”, astfel cum este prevăzută la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus, trebuie să facă obiectul unei interpretări deschise atât a mijloacelor directe, cât și a celor indirecte de a influența utilizarea fondurilor și a resurselor economice ale unei entități legate de o persoană inclusă în listă ( 36 ).

76.

În scopul prezentei cauze, problema nu este, așadar, dacă, prin participația sa deținută la EM SYSTEM, domnul A.V.S. este în măsură să dispună în mod liber de fondurile și de resursele economice ale acestei societăți, ci dacă această legătură cu EM SYSTEM îi permite să influențeze deciziile societății menționate referitoare la aceste fonduri și resurse economice ( 37 ).

77.

Atunci când este vorba despre înghețarea fondurilor, timpul este esențial. Pentru acest motiv, Curtea a recunoscut deja că, în cazul unei întârzieri în punerea în aplicare a unor astfel de măsuri, există un risc ca acest capital să fie îndepărtat de persoana fizică sau juridică care se presupune că face obiectul unor măsuri restrictive. Prin urmare, un efect de surpriză trebuie asigurat în orice moment ( 38 ).

78.

Aceasta înseamnă că toate persoanele suspuse dreptului Uniunii trebuie să fie în măsură să pună în aplicare înghețarea activelor în cel mai scurt timp.

79.

În acest scop, este necesar să se întemeieze pe anumite prezumții cu privire la structura decizională internă a persoanelor juridice potențial vizate.

80.

Acest lucru rezultă și din Orientările Consiliului din 2018 și din documentul privind Bunele practici 2022, care prevăd că un indicator al „controlului” poate fi competența de a exercita o influență dominantă asupra unei persoane juridice ( 39 ).

81.

Deși o astfel de competență poate exista și pentru părți mai mici de participație, atunci când o persoană deține 50 % din capitalul unei societăți, această persoană este în mod normal în măsură să dicteze sau să împiedice anumite decizii în cadrul acestei societăți sau este cel puțin în măsură să garanteze că activitățile entității se desfășoară în conformitate cu dorințele sale ( 40 ).

82.

Prin urmare, este justificat să se prezume că o participație de 50 % la o societate permite controlul nu numai asupra acestei societăți, ci și asupra fondurilor și resurselor sale economice.

83.

În scopul prezentei cauze, rezultă că băncile pârâte nu au săvârșit o eroare atunci când au înghețat conturile EM SYSTEM ca urmare a participației de 50 % a domnului A.V.S. la această societate, erau de altfel obligate să facă acest lucru în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus.

84.

Deși instanța de trimitere explică de asemenea că „controlul” efectuat de domnul A.V.S. ar fi putut rezulta și din statutul EM SYSTEM, nu considerăm necesară sau utilă o evaluare suplimentară sau orice alt tip de evaluare. Astfel, nu se poate aștepta în mod rezonabil ca toate persoanele supuse dreptului Uniunii să dispună de statutele tuturor societăților înregistrate în cadrul Uniunii Europene.

85.

De asemenea, poate fi adevărat că dreptul de a exercita anumite competențe de vot pe baza participației nu implică în mod necesar un „control” asupra activelor și resurselor economice ale unei societăți. Cu toate acestea, chiar dacă ar s-ar dispune de structura de guvernanță a societăților afectate (și de expertiza necesară), ar trebui să se examineze dacă, într‑un anumit caz, competențele de vot în temeiul participației au un potențial de control.

86.

Aceste măsuri suplimentare necesită timp, iar timpul este un element limitat atunci când se consideră că înghețarea activelor are loc imediat.

87.

În același timp, utilizarea prezumțiilor nu poate fi considerată irelevantă și trebuie supusă anumitor limite. În continuare, vom analiza acest aspect.

88.

Înghețarea fondurilor și a resurselor economice ale unei societăți are efecte negative semnificative asupra reputației și a capacității unei societăți de a‑și desfășura activitatea ( 41 ).

89.

Astfel, dacă articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus cuprinde o prezumție potrivit căreia deținerea unei participații de 50 % din capital înseamnă că acționarului i se conferă controlul asupra fondurilor și resurselor economice ale acestei societăți, această prezumție nu poate fi justificată decât dacă societatea afectată este în măsură să facă dovada contrară și să asigure protecția dreptului său la apărare ( 42 ).

90.

Odată stabilită această prezumție (în speță, de către băncile pârâte), sarcina probei revine societății în cauză pentru a dovedi că, în pofida deținerii a 50 % din capital de către o persoană inclusă în listă, nu poate fi exercitat niciun control asupra fondurilor și resurselor sale economice.

91.

Contrar celor susținute de guvernul german, o astfel de „răsturnare” a sarcinii probei nu trebuie să fie prevăzută în mod expres de lege. Acest rezultat poate fi implicit atunci când articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus este interpretat în sensul că include o prezumție de control datorită deținerii a 50 % din capital.

92.

Dar cui trebuie să i se facă dovada lipsei controlului?

93.

O opțiune este persoanei care a pus în aplicare măsura restrictivă în cauză. În speță, ar fi vorba despre băncile pârâte. Cu toate acestea, luarea unei decizii asupra unei astfel de cereri ar putea depăși competențele acestor entități. În plus, este posibil ca aceștia să nu fie în mod necesar stimulați să își modifice poziția, ținând seama de prezența, în Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus, a unei dispoziții exprese care protejează aceste entități, precum și personalul de conducere și salariații acestora de responsabilitatea lor în punerea în aplicare cu bună‑credință a măsurilor în cauză ( 43 ).

94.

O altă opțiune constă în furnizarea unor astfel de elemente de probă unui organism al statului membru în cauză. În speță, deși, astfel cum am explicat, legislația lituaniană pare să se fi schimbat, niciun astfel de organism nu era în discuție la momentul producerii faptelor din prezentul litigiu ( 44 ).

95.

Într‑un astfel de caz, singurul loc pentru a răsturna prezumția de „control” este în fața instanțelor competente ale unui stat membru.

96.

În fața acestor instanțe, societatea vizată trebuie să fie în măsură să stabilească faptul că persoana inclusă în listă nu poate exercita un control asupra fondurilor și resurselor sale economice. Astfel cum arată guvernul spaniol, aceste instanțe trebuie să fie pe deplin competente să examineze elementele de probă care îi sunt prezentate.

97.

Astfel cum reiese din prezenta procedură, această cale de atac autonomă este disponibilă în Lituania, în conformitate cu cerințele care decurg din articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, dat fiind că EM SYSTEM contestă decizia băncilor pârâte de a îngheța conturile sale în fața instanțelor civile competente ( 45 ).

98.

Cu toate acestea, instanța de trimitere pare să nu fie sigură în ceea ce privește modul în care ar trebui demonstrată lipsa controlului.

99.

În acest sens, prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă faptul că o societate este supusă interdicției de a pune fonduri sau resurse economice la dispoziția unei persoane incluse în listă, în temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus, poate fi utilizat ca argument pentru a demonstra lipsa controlului ( 46 ).

100.

Este dificil să se enumere in abstracto argumentele pe care le poate invoca o societate supusă prezumției de „control”. Acestea vor depinde de o serie de factori, cum ar fi structura de guvernanță a societății, statutul și realitatea funcționării societății ( 47 ).

101.

Împrejurările pe care instanța de trimitere le ridică în cadrul celei de a treia întrebări, precum (i) separarea activelor societății de cele ale acționarilor săi, (ii) faptul că directorul societății (altul decât o persoană inclusă în anexa I la Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus) acționează în numele societății și (iii) faptul că accesul la conturile bancare ale societății este acordat numai conducătorului societății pot constitui toate indicii ale lipsei controlului din partea acționarului care exercită controlul.

102.

Cu toate acestea, niciunul dintre aceste elemente, în sine, nu este suficient pentru a dovedi lipsa controlului ca urmare a deținerii a 50 % din capital, iar aceste elemente nu pot garanta, în sine, că acționarul respectiv nu poate influența și nu influențează modul în care societatea își utilizează fondurile și resursele economice.

103.

Rezultă că trebuie să se răspundă la prima întrebare că înghețarea activelor impusă de articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus unor persoane incluse în lista din anexa I la Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus nu se extinde în mod automat la o societate care nu este inclusă în lista din această anexă. Cu toate acestea, în cazul în care o persoană inclusă în lista care figurează în respectiva anexă deține 50% sau mai mult din acțiunile societății respective, se poate prezuma că fondurile și resursele economice ale respectivei societăți sunt controlate de persoanele incluse în lista din anexă și trebuie așadar să fie înghețate. Această prezumție este refragabilă și supusă controlului unei instanțe naționale.

104.

Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă EM SYSTEM ar putea dovedi că domnul A.V.S. nu exercită un control asupra fondurilor și a resurselor sale economice pentru motivul că aceste active nu sunt puse la dispoziția sa nici în mod direct, nici indirect.

105.

Vom aborda acest aspect în mod succint.

106.

Interdicția de a pune fonduri sau resurse economice, direct sau indirect, la dispoziția persoanelor fizice sau juridice incluse în listă sau de a le elibera în beneficiul acestora, prevăzută la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus, este, în opinia noastră, autonomă și distinctă de obligația de înghețare a fondurilor prevăzută la articolul 2 alineatul (1) din acest regulament.

107.

Comisia și guvernul german împărtășesc acest punct de vedere.

108.

În primul rând, Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus nu leagă aceste două acte, iar o astfel de legătură nu poate fi dedusă nici din finalitatea lor.

109.

În al doilea rând, simpla existență a unei interdicții de a pune fonduri la dispoziția unei persoane incluse în listă precum domnul A.V.S. nu împiedică această persoană să exercite un control asupra fondurilor și a resurselor economice ale unei societăți neincluse în listă, precum EM SYSTEM.

110.

În al treilea rând, interdicția de a pune fonduri la dispoziția unei persoane incluse în listă, precum domnul A.V.S., continuă să existe indiferent dacă o societate neinclusă în listă, precum EM SYSTEM, reușește să dovedească faptul că această persoană nu exercită un control asupra fondurilor și a resurselor sale economice ( 48 ).

111.

Rezultă că trebuie să se răspundă la a doua întrebare că o decizie de a îngheța fondurile și resursele economice ale unei entități neincluse în listă care este controlată de o persoană inclusă în lista din anexa I la Regulamentul privind sancțiuni împotriva Belarus este adoptată independent de interdicția de a pune fonduri și resurse economice la dispoziția respectivei persoane. O decizie de înghețare a fondurilor nu poate fi repusă în discuție pe baza faptului că activele unei societăți ale cărei fonduri sunt înghețate nu sunt utilizate de persoana inclusă în listă sau în beneficiul acesteia.

112.

Dat fiind că a treia întrebare a fost adresată sub rezerva unui răspuns afirmativ la a doua întrebare, nu este necesar să se răspundă la această întrebare.

113.

Având în vedere ansamblul considerațiilor precedente, propunem Curții să răspundă Lietuvos Aukščiausiasis Teismas (Curtea Supremă a Lituaniei, Lituania) după cum urmează: