Recurs introdus la 6 februarie 2023 de Republica Austria împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a treia) din 30 noiembrie 2022 în cauza T-101/18, Republica Austria/Comisia Europeană

(Cauza C-59/23 P)

(2023/C 104/24)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Republica Austria (reprezentanți: M. Klamert și F. Koppensteiner, agenți, și H. Kristoferitsch, avocat)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Cehă, Republica Franceză, Ungaria, Republica Polonă, Republica Slovacă și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

Concluziile recurentei

—	Anularea în tot a Hotărârii Tribunalului din 30 noiembrie 2022 în cauza T-101/18, Republica Austria/Comisia Europeană;

—

admiterea în tot a acțiunii în primă instanță având ca obiect anularea Deciziei (UE) 2017/2112 a Comisiei din 6 martie 2017 privind măsura/schema de ajutoare/ajutorul de stat SA.38454-2015/C (ex 2015/N) pe care Ungaria intenționează să o pună în aplicare pentru sprijinirea dezvoltării a două noi reactoare nucleare pe amplasamentul centralei nucleare Paks II (1);

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Republica Austria invocă patru motive de recurs.

Primul motiv de recurs: lipsa desfășurării unei proceduri de achiziție publică

Hotărârea atacată pare a fi nelegală, în măsura în care, contrar celor statuate de Tribunal, lipsa desfășurării unei proceduri de achiziție publică produce efecte asupra procedurii privind ajutoarele de stat și determină nelegalitatea deciziei în litigiu.

Al doilea motiv de recurs: lipsa caracterului proporțional al măsurii

În hotărârea atacată s-ar confirma în mod neîntemeiat caracterul suficient al examinării Comisiei referitoare la proporționalitate, cu atât mai mult cu cât, pe de o parte, nu reiese în mod clar în ce constă cu exactitate măsura de ajutor și, pe de altă parte, nu este stabilit echivalentul-subvenție al acestei măsuri.

Al treilea motiv de recurs: denaturarea disproporționată a concurenței și crearea unei poziții dominante pe piață

Tribunalul ar fi negat în mod neîntemeiat existența unei denaturări disproporționate a concurenței și crearea unei poziții dominante pe piață. Tribunalul nu ar fi luat în considerare că dezafectarea centralei nucleare Paks I ar elibera capacități energetice care ar exercita concurența pe o piață liberalizată a energiei. În plus, reactoarele Paks I și Paks II ar funcționa în paralel o perioadă mai mare decât cea planificată, fără a fi asigurată independența celor două întreprinderi.

Al patrulea motiv de recurs: determinarea insuficientă a ajutorului

Tribunalul a negat în mod neîntemeiat faptul că elementele ajutorului ar fi fost insuficient determinate. Lipsa desfășurării unei proceduri de achiziție publică, lipsa luării în considerare a costurilor finanțării externe, precum și lipsa calculului echivalentului-subvenție ar pleda în ansamblu în favoarea unei determinări insuficiente a cuantumului ajutorului.

---

(1)   JO 2017, L 317, p. 45.