Acțiune introdusă la 15 august 2022 – Ungaria/Comisia

(Cauza T-499/22)

(2022/C 368/54)

Limba de procedură: maghiara

Părțile

Reclamantă: Republica Ungară (reprezentanți: Fehér M. și Koós G., agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/908 a Comisiei din 8 iunie 2022 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), în măsura în care aceasta exclude finanțarea de către Uniune, ca urmare a constatării unor deficiențe, a unor cheltuieli în cadrul contribuției financiare acordate Ungariei cu titlu de ajutoare directe decuplate și de sprijin cuplat facultativ pentru exercițiile financiare 2017-2019, precum și cu titlu de măsuri care fac obiectul IACS și care țin de gestionarea riscurilor (FEADR – Dezvoltare rurală) pentru exercițiile financiare 2017-2018 și

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Excluderea se întemeiază pe patru motive, dintre care trei sunt vizate de acțiunea în anulare în parte a deciziei atacate formulată de guvernul maghiar.

În ceea ce privește primul temei juridic al excluderii, guvernul maghiar își întemeiază argumentația pe faptul că nici o interpretare textuală, nici o interpretare teleologică a articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 (1) nu justifică interpretarea Comisiei potrivit căreia noțiunea de fermier activ trebuie să includă întreprinderile afiliate.

Noțiunea de grup de persoane fizice sau juridice nu poate fi asimilată celei de întreprinderi afiliate, iar prima nici măcar nu o include pe cea de a doua. Această interpretare a Comisiei este, de altfel, respinsă de mai multe state membre, iar punerea la dispoziție a conținutului reuniunilor bilaterale de conciliere cu statele membre prin intermediul sistemului CircaBC nu poate fi considerată ca fiind de natură să creeze securitate juridică cu privire la o problemă atât de crucială.

Al doilea motiv de excludere se raportează la avizul Comisiei potrivit căruia articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014 (2), atunci când prevede o creștere a procentajului controalelor la fața locului, nu face distincție în cadrul acestora în funcție de sursa nivelului de eroare (selecție întemeiată pe risc/aleatorie). Abordarea adoptată de autoritățile maghiare, care constă în a nu lua în considerare decât anumite rezultate, relevante pentru calcularea creșterii eventual necesare a procentajului de controale, care sunt produse de controalele la fața locului selecționate în mod aleatoriu, nu ar fi conformă cu cerințele normative.

Or, dispozițiile normative relevante nu prevăd în mod expres că, pentru a determina creșterea ratei, ar trebui să se țină seama și de erorile constatate în elementele eșantionului care au fost identificate în cadrul unei analize a riscurilor. În consecință, dispozițiile Uniunii aplicabile nu precizează modul în care trebuie stabilit eșantionul de beneficiari care trebuie controlați. Nimic nu permite, în fapt, să se afirme că singurul mijloc de a obține o „mărire în consecință” ar fi, în loc de a se utiliza un eșantion aleatoriu care să reprezinte cât mai fidel populația de control, să se aleagă „echilibrarea” acestuia cu un eșantion selectat pe baza unei analize a riscurilor. Includerea în cota de eroare globală preconizată a rezultatelor eșantionului selectat pe baza unei analize de risc conduce la un rezultat eronat.

În sfârșit, al treilea motiv de excludere se întemeiază pe faptul că notificările privind evenimentele legate de animale au fost consemnate în baza de date de înregistrare a animalelor fără să existe o urmă a tardivității notificărilor. Faptul că controalele administrative încrucișate nu au permis identificarea de notificări tardive (dincolo de termenele maxime prevăzute de reglementarea sectorială, ceea ce este obligatoriu pentru sprijinul cuplat facultativ) împiedică reducerea plăților în temeiul sprijinului cuplat facultativ și aplicarea de sancțiuni administrative.

Or, aceasta nu înseamnă că autoritățile maghiare nu ar sancționa notificările tardive, acestea fiind, în fapt, sancționate în cadrul controalelor privind ecocondiționalitatea. Aceasta înseamnă atât că comportamentele de acest tip nu rămân nepedepsite, cât și că atare comportamente nu vor fi sancționate de două ori.

(1) Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (JO 2013, L 347, p. 608).

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control, măsurile de dezvoltare rurală și ecocondiționalitatea (JO 2014, L 227, p. 69).