Recurs introdus la 20 decembrie 2022 de Studio Legale Ughi e Nunziante împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a treia) din 10 octombrie 2022, cauza T-389/22, Studio Legale Ughi e Nunziante/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

(Cauza C-776/22 P)

(2023/C 223/12)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurent: Studio Legale Ughi e Nunziante (reprezentanți: A. Clemente, L. Cascone, A. Marega, F. de Filippis, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Concluziile recurentului

1)

În principal, – prin admiterea celui dintâi și a celui de al doilea motiv de recurs formulate în prezentul recurs – anularea ordonanței atacate, constatarea validității reprezentării în justiție a asociației recurente de către avocații care au exercitat acțiunea în fața Tribunalului, și în consecință, trimiterea cauzei Tribunalului spre a se pronunța pe fond;

2)

în subsidiar, – prin admiterea celui de al treilea motiv de recurs formulat în prezentul recurs – anularea ordonanței, constatarea faptului că Associazione Ughi e Nunziante – Studio Legale poate continua în mod legal procedura, cu asistență din partea unui avocat fără legătură cu asociația profesională recurentă și în consecință, trimiterea cauzei Tribunalului spre a se pronunța pe fond;

3)	obligarea intimatului la plata către recurentă a cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri de recurs.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului formulat, recurenta invocă trei motive.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolelor 119 și 126 din Regulamentul de procedură al Tribunalului.

Tribunalul ar fi încălcat obligația de motivare, evocând mai întâi jurisprudența Curții în materie de așa-numita „autoreprezentare”, pentru a trece apoi la tema – complet diferită – a independenței avocatului.

Tribunalul nu ar fi furnizat nicio argumentație în sprijinul cerinței de independență a avocatului pentru ipoteza în care reclamantul este un cabinet de avocatură constituit în asociație, nici în susținerea propriei poziții potrivit căreia simplul fapt că avocații care au formulat recursul sunt asociați în cadrul asociației este de natură să excludă independența acestora.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcare și/sau pe aplicarea greșită a articolului 51 din Regulamentul de procedură al Tribunalului și a articolului 199 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene

Recurenta ar fi depus în mod legal toate documentele prevăzute la articolul 51 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, care fac dovada pe deplin că în Italia avocații sunt autorizați să ofere asistență; în consecință, nu a existat încălcarea invocată a articolului 19 al patrulea paragraf din statut.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a articolului 19 al treilea paragraf din statut, interpretarea cerinței privind independența avocatului a făcut obiectul unor pronunțări recente din partea Curții de Justiție, de la care ordonanța atacată s-ar fi îndepărtat. În speță, nu s-ar contura niciun element din cauza căruia asociații cabinetului nu ar fi în măsură să presteze propria activitate într-o manieră optimă și în interesul clientului.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolelor 47 și 52 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și eventual a articolului 51 alineatul (4) și a articolului 55 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului.

Tribunalul – după ce a verificat lipsa de independență invocată – s-ar fi limitat să constate că în Regulamentul de procedură al Tribunalului nu sunt prevăzute în mod expres remedii pentru asemenea viciu și ar fi declarat, în consecință, în mod automat inadmisibilitatea acțiunii.

Tribunalul nu ar fi ținut seama de faptul că cerința independenței avocatului este creație a jurisprudenței. Remedierea nu ar fi prevăzută în mod expres pentru simplul fapt că această cerință nu ar fi prevăzută expres de nicio normă. Interpretarea formală dată de Tribunal ar fi determinat o atingere gravă și iremediabilă a drepturilor părții, încălcându-se articolele 47 și 52 din cartă.

Admiterea în principiu a recursului

Prin Ordonanța Curții (Camera de admitere în principiu a recursurilor) din 8 mai 2023, recursul a fost admis în parte. Memoriul în răspuns va viza al doilea și al treilea motiv de recurs.