Recurs introdus la 9 iunie 2022 de Cathay Pacific Airways Ltd împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a patra extinsă) din 30 martie 2022 în cauza T-343/17, Cathay Pacific Airways/Comisia

(Cauza C-382/22 P)

(2022/C 303/34)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Cathay Pacific Airways Ltd (reprezentanți: J. Flynn, Solicitor, M. Rees și E. Estellon, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—	anularea punctului 3 din dispozitivul hotărârii atacate;

—	admiterea celorlalte concluzii din hotărârea atacată;

—

anularea fiecăreia dintre celelalte constatări ale încălcării prevăzute la articolul 1 alineatele (1)-(4) din Decizia C(2017) 1742 final a Comisiei din 17 martie 2017 privind o procedură inițiată în temeiul articolului 101 TFUE, al articolului 53 din Acordul privind SEE și al articolului 8 din Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul aerian (cazul AT.39258 — Transport aerian de mărfuri) (denumită în continuare „decizia”) în măsura în care o privesc pe recurentă, și

—	anularea în rest a amenzii aplicate recurentei prin articolul 3 din decizie, sau

—	cu titlu subsidiar, anularea sau reducerea, în temeiul articolului 261 TFUE, a restului amenzii care i-a fost aplicată, în exercitarea competenței sale de fond pe baza unor erori obiective în motivarea și în raționamentul hotărârii atacate, și

—	obligarea Comisiei la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate de recurentă, inclusiv a celor efectuate de recurentă în fața Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului formulat, recurenta invocă șase motive.

În cadrul primului motiv, recurenta susține că Tribunalul a stabilit în mod eronat competența comunitară în materie de comportamente referitoare la zborurile de intrare, și anume serviciile de transport aerian de mărfuri provenind din țări terțe și având ca destinație SEE.

În cadrul celui de al doilea motiv, recurenta susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de calificare și nu a aplicat în mod corect noțiunea de „apărare întemeiată pe constrângerea statală” invocată de aceasta și că nu a respectat principiile curtoaziei internaționale și neamestecul în treburile interne ale unui stat terț suveran.

În cadrul celui de al treilea motiv, recurenta susține că Tribunalul a omis să se pronunțe cu privire la toate argumentele invocate de recurentă, după ce a decis să anuleze în parte încălcările pe motiv de prescripție.

În cadrul celui de al patrulea motiv, recurenta susține că Tribunalul nu și-a motivat suficient concluzia potrivit căreia a participat la încălcarea unică și continuă și a încălcat principiul egalității de tratament.

În cadrul celui de al cincilea motiv, recurenta susține că Tribunalul a săvârșit o eroare în abordarea elementelor de probă care nu privesc în mod direct încălcările care îi sunt imputate și nu a utilizat un raționament convingător în ceea ce privește ansamblul elementelor de probă pentru a concluziona în sensul participării recurentei la încălcarea unică și continuă.

Prin intermediul celui de al șaselea motiv, recurenta susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a considerat că refuzul său de a plăti comisioane încalcă articolul 101 TFUE și/sau făcea parte din încălcarea unică și continuă.