1

Prin recursul formulat, domnul Amer Foz solicită anularea în parte a Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 18 mai 2022, Foz/Consiliul (T‑296/20, denumită în continuare hotărârea atacată, EU:T:2022:298), prin care s‑a respins acțiunea acestuia având ca obiect anularea:

în măsura în care aceste acte includ și mențin numele său pe listele anexate la actele menționate.

2

Potrivit articolului 27 din Decizia 2013/255/PESC a Consiliului din 31 mai 2013 privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO 2013, L 147, p. 14), astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2015/1836 a Consiliului din 12 octombrie 2015 (JO 2015, L 266, p. 75):

„(1)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica intrarea pe teritoriul lor sau tranzitarea acestuia de către persoane răspunzătoare de represiunea violentă împotriva populației civile din Siria, de către persoane care beneficiază de pe urma regimului sau care sprijină regimul și de către persoane asociate cu acestea, enumerate în lista din anexa I.

(2)   În conformitate cu evaluările și determinările Consiliului în contextul situației din Siria astfel cum sunt prezentate în considerentele (5)-(11), statele membre iau, de asemenea, măsurile necesare pentru a împiedica intrarea pe teritoriul lor sau tranzitarea acestuia de către:

și persoane asociate cu aceștia care figurează în lista din anexa I.

(3)   Persoanele dintr‑una din categoriile menționate la alineatul (2) nu se includ sau se mențin pe lista persoanelor și entităților din anexa I în cazul în care există suficiente informații privind faptul că aceste persoane nu sunt sau nu mai sunt asociate regimului ori nu exercită influență asupra acestuia sau nu prezintă un risc real de eludare.

(4)   Toate deciziile de includere pe listă se iau la nivel individual și de la caz la caz, ținând seama de proporționalitatea măsurii.

[…]”

3

Articolul 28 alineatele (1)-(5) din Decizia 2013/255, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2015/1836, prevede:

„(1)   Se îngheață toate fondurile și resursele economice care aparțin, se află în proprietatea ori posesia sau sunt controlate de către persoane răspunzătoare de represiunea violentă împotriva populației civile din Siria, precum și de către persoane și entități care beneficiază de pe urma regimului sau care sprijină regimul și de către persoane și entități asociate acestora, astfel cum figurează pe listele din anexele I și II.

(2)   În conformitate cu evaluările și determinările Consiliului în contextul situației din Siria astfel cum sunt prezentate în considerentele (5)-(11), se îngheață toate fondurile și resursele economice care aparțin, se află în proprietatea ori posesia sau sunt controlate de către:

și persoane asociate cu aceștia care figurează în lista din anexa I.

(3)   Persoanele, entitățile sau organismele dintr‑una din categoriile menționate la alineatul (2) nu se includ sau se mențin pe lista persoanelor și entităților din anexa I în cazul în care există suficiente informații privind faptul că aceste persoane nu sunt sau nu mai sunt asociate regimului ori nu exercită influență asupra acestuia sau nu prezintă un risc real de eludare.

(4)   Toate deciziile de includere pe listă se iau la nivel individual și de la caz la caz, ținând seama de proporționalitatea măsurii.

(5)   Niciun fond sau resursă economică nu se pune, în mod direct sau indirect, la dispoziția persoanelor fizice sau juridice sau a entităților care figurează pe listele din anexele I și II și nici nu pot fi utilizate în beneficiul acestora.”

4

Articolul 15 alineatele (1a) și (1b) din Regulamentul (UE) nr. 36/2012 al Consiliului din 18 ianuarie 2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 442/2011 (JO 2012, L 16, p. 1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2015/1828 al Consiliului din 12 octombrie 2015 (JO 2015, L 266, p. 1), prevede:

„(1a)   Lista din anexa II cuprinde, de asemenea, persoane fizice sau juridice, entități și organisme care, în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din [Decizia 2013/255], au fost identificate de către Consiliu ca încadrându‑se într‑una dintre următoarele categorii:

și persoane fizice sau juridice și entitățile asociate acestora, cărora nu li se aplică articolul 21 din prezentul regulament.

(1b)   Persoanele, entitățile și organismele dintr‑una din categoriile menționate la alineatul (1a) nu se includ sau se mențin pe lista persoanelor, entităților și organismelor din anexa II în cazul în care există suficiente informații privind faptul că acestea nu sunt sau nu mai sunt asociate regimului ori nu exercită influență asupra acestuia sau nu prezintă un risc real de eludare.”

5

Istoricul litigiului este expus la punctele 2-27 din hotărârea atacată. În scopul prezentei proceduri, acesta poate fi rezumat după cum urmează.

6

Reclamantul este un om de afaceri având cetățenia siriană, al cărui nume a fost adăugat prin Decizia de punere în aplicare 2020/212 și prin Regulamentul de punere în aplicare 2020/211 la punctul 291 din lista care figurează în secțiunea A (Persoane) din anexa I la Decizia 2013/255 și la punctul 291 din lista care figurează în secțiunea A (Persoane) din anexa II la Regulamentul nr. 36/2012, care enumeră numele persoanelor ale căror fonduri și resurse economice sunt înghețate (denumite în continuare, împreună, „listele în litigiu”). Funcțiile sale erau descrise acolo ca fiind cele de „administrator general al ASM International General Trading LLC”. „Samer Foz; Aman Holding [(Aman Dimashq JSC)]” și „ASM International General Trading LLC” erau menționate acolo ca fiind „rude/asociați/entități sau parteneri de afaceri/legături” ale reclamantului.

7

Motivele includerii numelui reclamantului în listele în litigiu erau redactate după cum urmează, în mod identic în fiecare dintre acestea:

„Important om de afaceri cu interese și activități comerciale personale și familiale în mai multe sectoare ale economiei siriene, inclusiv prin intermediul Aman Holding (cunoscută anterior drept Aman Group). Prin intermediul Aman Holding, beneficiază din punct de vedere financiar de acces la oportunități comerciale și sprijină regimul [lui Bashar Al‑Assad], inclusiv prin implicarea în dezvoltarea proiectului imobiliar Marota City, susținut de regim. Din 2012, este de asemenea administratorul general al ASM International [General] Trading LLC.

Este în același timp asociat cu fratele său, Samer Foz, care, din ianuarie 2019, este inclus pe lista [Uniunii Europene] ca om de afaceri important care își desfășoară activitatea în Siria și pentru că sprijină regimul sau beneficiază de pe urma acestuia.”

8

Prin Decizia 2020/719, care a prelungit aplicarea Deciziei 2013/255 până la 1 iunie 2021, și prin Regulamentul de punere în aplicare 2020/716, Consiliul Uniunii Europene a menținut numele reclamantului în listele în litigiu pentru motive neschimbate.

9

Prin Decizia 2021/855, care a prelungit aplicarea Deciziei 2013/255 până la 1 iunie 2022, și, pe de altă parte, prin Regulamentul de punere în aplicare 2021/848, Consiliul a menținut numele reclamantului în listele în litigiu modificând, pe de o parte, descrierea funcțiilor sale și, pe de altă parte, motivele includerii sale în aceste liste (denumite în continuare „motivele din 2021”).

10

Astfel, pe de o parte, funcțiile sale sunt în prezent descrise ca fiind cele de „fondator al District 6 Company; partener fondator al Easy life Company”. Mențiunea referitoare la „ASM International General Trading LLC” a fost eliminată, iar cea de „vicepreședinte al Asas Steel Company” a fost adăugată la rubrica „Rude/asociați/entități sau parteneri de afaceri/legături” ale reclamantului.

11

Pe de altă parte, motivele din 2021 au următorul cuprins:

„Important om de afaceri cu interese și activități comerciale personale și familiale în mai multe sectoare ale economiei siriene. Beneficiază din punct de vedere financiar de accesul la oportunități comerciale și sprijină regimul sirian. Între 2012 și 2019, a fost de asemenea administratorul general al ASM International [General] Trading LLC.

Este în același timp asociat cu fratele său, Samer Foz, care, din ianuarie 2019, a fost desemnat de Consiliu, fiind un om de afaceri important care își desfășoară activitatea în Siria și care susține regimul sau beneficiază de pe urma acestuia. Împreună cu fratele său, acesta pune în aplicare o serie de proiecte comerciale, în special în zona Adra al‑Ummaliyya [(suburbiile Damascului, Siria)]. Aceste proiecte includ o fabrică care produce cabluri și accesorii pentru cabluri, precum și un proiect de producere a energiei electrice utilizând energie solară. De asemenea, aceștia s‑au implicat în diverse activități cu [Statul Islamic în Irak și Levant (ISIL), Da’esh] în numele regimului [Bashar Al‑Assad], inclusiv furnizarea de arme și muniții în schimbul grâului și al petrolului.”

12

Prin cererea depusă la grefa Tribunalului la 12 mai 2020 și adaptată în cursul judecății, reclamantul a formulat o acțiune având ca obiect anularea actelor inițiale, a actelor de menținere din anul 2020 și a actelor în litigiu, în măsura în care îl privesc, invocând șase motive, întemeiate, primul, pe o eroare de apreciere, al doilea, pe încălcarea principiului proporționalității, al treilea, pe încălcarea dreptului de proprietate și a libertății de a desfășura o activitate economică, al patrulea, pe un abuz de putere, al cincilea, pe încălcarea obligației de motivare și, în sfârșit, al șaselea, pe încălcarea dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil.

13

Tribunalul a examinat mai întâi al cincilea și al șaselea motiv, pe care le‑a respins, iar apoi, la punctele 71-179 din hotărârea atacată, primul motiv.

14

În acest cadru, după considerații introductive, Tribunalul a examinat elementele motivelor de includere legate de fiecare dintre criteriile de includere, relevanța și fiabilitatea elementelor de probă furnizate de Consiliu, apoi întinderea criteriului de includere referitor la legătura cu o persoană sau cu o entitate vizată de măsurile restrictive, precum și interesele comerciale familiale ale reclamantului în cadrul Aman Holding și al ASM International General Trading.

15

În ceea ce privește interesele comerciale familiale ale reclamantului în cadrul Aman Holding, la punctul 137 din hotărârea atacată, Tribunalul a arătat că, în ceea ce privește actele în litigiu, reclamantul demonstrase în mod valabil că, la 22 noiembrie 2020 și, prin urmare, anterior adoptării acestora, el cesionase părțile sale sociale la Aman Holding și că, în urma acestei cesiuni, nu ocupa un post de răspundere în cadrul acestei societăți, astfel încât, pentru aceste acte, Consiliul nu se putea prevala de participația sa în societatea menționată pentru a stabili o legătură între el și fratele său, Samer Foz. Tribunalul a concluzionat la punctul 144 din această hotărâre că, în ceea ce privește actele inițiale și actele de menținere din anul 2020, Consiliul a dovedit în mod suficient legătura dintre reclamant și fratele său, Samer Foz, ca urmare a legăturilor lor de afaceri în cadrul Aman Holding, dar că nu aceasta era situația în ceea ce privește actele în litigiu.

16

În ceea ce privește interesele comerciale familiale ale reclamantului în cadrul ASM International General Trading, la punctele 149 și 155 din hotărârea menționată, Tribunalul a apreciat că, în ceea ce privește actele inițiale, Consiliul a dovedit în mod suficient legătura dintre reclamant și fratele său, Samer Foz, ca urmare a legăturilor lor de afaceri în cadrul ASM International General Trading, dar nu în ceea ce privește actele de menținere din anul 2020 și nici actele în litigiu, această societate fiind lichidată la 25 februarie 2020.

17

În ceea ce privește diversele activități cu ISIL desfășurate de reclamant și de fratele său, Samer Foz, în numele regimului sirian, Tribunalul a arătat la punctele 161-164 din hotărârea atacată următoarele:

18

Sub titlul „Concluzii cu privire la legătura cu o persoană vizată de măsurile restrictive”, Tribunalul a arătat, la punctele 165-167 din hotărârea atacată, următoarele:

19

La punctul 177 din hotărârea atacată, Tribunalul a reținut că motivul includerii numelui reclamantului în listele în litigiu ca urmare a legăturii sale cu o persoană vizată de măsurile restrictive era suficient de întemeiat, astfel încât, în raport cu acest criteriu, includerea numelui său în aceste liste era întemeiată. La punctul 179 din această hotărâre, Tribunalul a respins primul motiv ca nefondat, fără a fi necesar să se examineze temeinicia celorlalte critici invocate de reclamant prin care se urmărea repunerea în discuție a celorlalte criterii de includere.

20

În sfârșit, Tribunalul a respins al patrulea motiv, apoi al doilea și al treilea motiv, luate în considerare împreună, și, pe cale de consecință, acțiunea în totalitate.

21

Recurentul solicită Curții:

22

Consiliul solicită Curții:

23

Recurentul invocă opt motive în susținerea recursului formulat, întemeiate, primele patru, pe o denaturare a elementelor de probă și a împrejurărilor de fapt, al cincilea, pe o aplicare eronată a jurisprudenței rezultate din Hotărârile din 21 aprilie 2015, Anbouba/Consiliul (C‑605/13 P, EU:C:2015:248) și Anbouba/Consiliul (C‑630/13 P, EU:C:2015:247), al șaselea, pe o aplicare eronată a articolelor 27 și 28 din Decizia 2013/255, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2015/1836, precum și a articolului 15 din Regulamentul nr. 36/2012, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 2015/1828, al șaptelea, pe o denaturare a împrejurărilor de fapt și, al optulea, pe o aplicare eronată a normelor privind sarcina probei.

24

Consiliul susține cu titlu principal că motivele de recurs sunt inadmisibile în lipsa identificării precise a punctelor contestate din hotărârea atacată, contrar cerințelor articolului 256 alineatul (1) al doilea paragraf TFUE, ale articolului 58 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și ale articolului 168 alineatul (1) litera (d) și ale articolului 169 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții. Prin urmare, recursul ar trebui declarat inadmisibil în totalitate.

25

Recurentul contestă această argumentație arătând că, pe lângă argumentația dezvoltată în susținerea fiecăruia dintre motivele de recurs pe care le invocă, partea introductivă a recursului vizează punctele 162, 167 și 177 din hotărârea atacată în măsura în care cuprind concluziile Tribunalului pe care le consideră eronate.

26

Cu titlu introductiv, conform unei jurisprudențe constante, din articolul 256 alineatul (1) al doilea paragraf TFUE, din articolul 58 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și din articolul 168 alineatul (1) litera (d) și din articolul 169 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții rezultă că un recurs trebuie să indice în mod precis aspectele criticate din hotărârea a cărei anulare se solicită, precum și argumentele de drept care susțin în mod specific această cerere, sub sancțiunea inadmisibilității recursului sau a motivului în cauză (Hotărârea din 23 noiembrie 2021, Consiliul/Hamas, C‑833/19 P, EU:C:2021:950, punctul 50 și jurisprudența citată).

27

Un recurs lipsit de asemenea caracteristici nu poate face obiectul unei aprecieri juridice care să permită Curții să își exercite misiunea care îi revine în domeniul avut în vedere și să își efectueze controlul de legalitate (Ordonanța din 19 iunie 2015, Makhlouf/Consiliul, C‑136/15 P, EU:C:2015:411, punctul 25, și Hotărârea din 17 decembrie 2020, Inpost Paczkomaty/Comisia, C‑431/19 P și C‑432/19 P, EU:C:2020:1051, punctul 31, precum și jurisprudența citată).

28

În speță, în ceea ce privește al șaselea motiv, astfel cum susține Consiliul, recursul nu îndeplinește cerințele impuse de această jurisprudență. Astfel, argumentația dezvoltată de recurent în susținerea acestui motiv nu se referă la niciun punct precis din hotărârea atacată și nu permite identificarea motivelor Tribunalului care, printre considerațiile care figurează la punctele 79-176 din această hotărâre, care l‑au determinat să confirme, la punctul 177 din hotărârea atacată, că includerea numelui său în listele în litigiu era întemeiată, ar fi afectate de o eroare de drept.

29

În schimb, recursul permite identificarea punctelor criticate din hotărârea atacată în cadrul primelor cinci motive și al celui de al optulea motiv, și anume punctele 161-164 din această hotărâre, și expune motivele pentru care, potrivit recurentului, aceste puncte sunt afectate de o eroare de drept, care permite Curții să își exercite controlul de legalitate. Situația este aceeași în ceea ce privește al șaptelea motiv, care vizează punctul 167 din hotărârea menționată.

30

Rezultă că primele cinci motive, al șaptelea și al optulea motiv sunt admisibile și că al șaselea motiv trebuie înlăturat ca inadmisibil.

31

Prin intermediul primului motiv, recurentul susține că, la punctele 161-164 din hotărârea atacată, Tribunalul a denaturat elementele de probă provenite de pe site‑ul internet Pro‑justice. Pe de o parte, Tribunalul ar fi alterat și ar fi deformat textul original al articolului publicat pe acest site, prezentând susținerile autorului său drept fapte dovedite în pofida rezervelor și a precauțiilor luate de acesta din urmă, care utilizase termenul „acuzați” și, în două rânduri, adverbul „pretins”. Pe de altă parte, Tribunalul s‑ar fi referit în mod eronat la o confirmare a schimburilor comerciale evocate de un conducător al ISIL, linkul URL vizat în nota de subsol a acestui articol făcând trimitere la o pagină inexistentă. Această confirmare nu ar fi, în orice caz, demonstrată și nici confirmată de o altă sursă, iar articolul menționat ar fi lipsit de precizie în ceea ce privește pretinsa participare a reclamantului împreună cu fratele său, Samer Foz, la tranzacții cu ISIL.

32

Prin intermediul motivelor al doilea‑al patrulea, recurentul arată că Tribunalul a denaturat elementele de probă provenite de pe site‑ul internet The Syria Report, din articolul de presă de pe site‑ul internet Reuters, precum și, respectiv, referitor la ASM International General Trading, de pe site‑urile internet Arab News și Al Arabya. În această privință, site‑ul internet The Syria Report ar face referire la o filială a Aman Holding, iar nu la implicarea personală a recurentului în tranzacții cu ISIL. Articolul de presă de pe site‑ul internet Reuters s‑ar referi la societățile Aman Group sau Aman Holding, iar nu la recurent sau la ISIL. În sfârșit, site‑urile internet Arab News și Al Arabya nu ar menționa ISIL, ci numai ASM International General Trading.

33

Or, Tribunalul s‑ar contrazice dat fiind că, pe de o parte, la punctul 137 din hotărârea atacată, ar fi recunoscut că reclamantul cesionase părțile sale sociale la Aman Holding înainte de data adoptării actelor în litigiu și că, în urma cesiunii, acesta din urmă nu mai ocupa un post de răspundere în cadrul societății respective. Pe de altă parte, Tribunalul ar fi reținut că, pentru aceste acte, Consiliul nu se putea prevala de participarea reclamantului la Aman Holding pentru a stabili o legătură între el și fratele său, Samer Foz. Astfel, punctul 137 din hotărârea atacată ar invalida articolul de pe site‑ul internet The Syria Report, care ar fi depășit. Situația ar fi aceeași în ceea ce privește articolul de presă de pe site‑ul internet Reuters.

34

Tribunalul s‑ar contrazice și în măsura în care ar fi admis că ASM International General Trading fusese dizolvată și a apreciat, la punctul 155 din hotărârea atacată, că legăturile de afaceri dintre el și fratele său, Samer Foz, în cadrul ASM International General Trading nu erau suficient de dovedite în ceea ce privește actele de menținere din anul 2020 și actele în litigiu. Prin urmare, elementele de probă provenite de pe site‑urile internet Arab News și Al Arabya ar fi de asemenea depășite.

35

Considerând că elementele de probă provenite de pe aceste patru site‑uri internet puteau confirma o legătură între reclamant și fratele său, Samer Foz, în cadrul tranzacțiilor cu ISIL, deși aceste elemente de probă nu demonstrau o astfel de legătură, Tribunalul s‑ar fi arătat incoerent și ar fi denaturat faptele. Prin urmare, toate aceste elemente de probă ar trebui înlăturate din seria de indicii reținute de Tribunal.

36

Potrivit Consiliului, primele patru motive sunt nefondate.

37

Potrivit unei jurisprudențe constante, în cadrul recursului, Curtea nu este competentă să se pronunțe asupra situației de fapt și nici, în principiu, să examineze probele pe care Tribunalul le‑a reținut în susținerea acesteia. Astfel, din moment ce aceste probe au fost obținute în mod legal și au fost respectate principiile generale de drept, precum și normele de procedură aplicabile în materie de sarcină a probei și de administrare a probelor, numai Tribunalul are competența de a aprecia valoarea care trebuie să fie atribuită elementelor care i‑au fost prezentate, cu excepția cazului denaturării lor (a se vedea în acest sens Hotărârea din 1 octombrie 2020, Cham Holding/Consiliul, C‑261/19 P, EU:C:2020:781, punctul 66 și jurisprudența citată).

38

O astfel de denaturare are loc atunci când, fără să se recurgă la noi elemente de probă, aprecierea elementelor de probă existente apare ca fiind vădit greșită. Totuși, această denaturare trebuie să reiasă în mod evident din înscrisurile dosarului, fără a fi necesară o nouă apreciere a faptelor și a probelor. Pe de altă parte, atunci când un recurent invocă o denaturare a elementelor de probă, el trebuie să indice cu precizie elementele care ar fi fost denaturate de Tribunal și să demonstreze erorile de analiză care, în aprecierea sa, ar fi condus Tribunalul la această denaturare (Hotărârea din 29 noiembrie 2018, Bank Tejarat/Consiliul, C‑248/17 P, EU:C:2018:967, punctul 44 și jurisprudența citată).

39

În speță, în ceea ce privește extrasul din raportul de pe site‑ul internet Pro‑justice, pe care, potrivit primului motiv, Tribunalul l‑ar fi denaturat, este adevărat că Tribunalul nu a citat literal acest extras, la punctul 162 din hotărârea atacată, ci a menționat conținutul său în esență, recurgând la o formulare mai afirmativă, nefăcând referire nici la termenul „acuzați”, nici la adverbul „pretins” pe care le conținea acest raport. Cu toate acestea, aprecierea efectuată de Tribunal cu privire la acest element de probă nu este vădit eronată, din moment ce din acest raport reiese că un conducător desemnat nominal al ISIL a confirmat că reclamantul și fratele său, Samer Foz, erau angajați în diverse activități comerciale cu ISIL în numele regimului sirian. În plus, deși reclamantul susține că linkul URL citat la nota de subsol nu mai este activ, din cuprinsul punctului 162 din această hotărâre nu reiese că Tribunalul și‑ar fi întemeiat aprecierea pe această sursă. În orice caz, singurul înscris furnizat de reclamant nu permite să se stabilească faptul că acest link nu era activ anterior, în special la momentul la care Tribunalul a avut în vedere raportul menționat.

40

Trebuie adăugat că, la punctul 111 din hotărârea atacată, care nu este contestat în cadrul recursului, Tribunalul a considerat că acest raport al site‑ului internet Pro‑justice constituia un element de probă logic și fiabil. Astfel, în măsura în care reclamantul susține că raportul menționat era lipsit de precizie, un asemenea argument trebuie respins ca fiind nefondat.

41

În ceea ce privește motivele al doilea‑al patrulea, prin care recurentul susține că Tribunalul a denaturat elementele de probă extrase de pe site‑urile internet The Syria Report, Reuters, precum și Arab News și Al Arabya, vizate de asemenea la punctul 162 menționat, recurentul nu indică în mod precis în ce ar consta această denaturare, ci se limitează să susțină că acestea nu puteau nici să demonstreze, nici să confirme existența unei legături de afaceri între el însuși și fratele său, Samer Foz, din moment ce aceste elemente nu se refereau la el personal și nici la ISIL, în ceea ce privește unele dintre ele, ci la societăți, și anume Aman Group, Aman Holding și una dintre filialele sale, precum și la ASM International General Trading.

42

Or, în măsura în care recurentul susține că era vorba despre elemente de probă depășite sau caduce, dat fiind că el cesionase părțile sale sociale la Aman Holding la 7 octombrie 2020 și că ASM International General Trading fusese lichidată la 25 februarie 2020, astfel cum a constatat Tribunalul la punctele 133 și 149 din hotărârea atacată, rezultă că recurentul prezentase deja acest argument Tribunalului, astfel cum reiese din cuprinsul punctelor 103-112 din această hotărâre.

43

De asemenea, recurentul susținuse deja în fața Tribunalului că numele său nu era menționat în mai multe articole care proveneau de pe aceste site‑uri internet, astfel cum rezultă din cuprinsul punctelor 98-102 din această hotărâre.

44

Or, Tribunalul a apreciat totuși, la punctele 98-112 din hotărârea menționată, necriticate în cadrul prezentului recurs, că era vorba despre elemente de probă fiabile și pertinente, precum cele de pe site‑ul internet Pro‑justice.

45

Din ansamblul acestor elemente reiese că, prin această argumentație, precum și prin cea invocată în rest în susținerea primului motiv, recurentul pare să încerce în realitate să obțină o nouă apreciere a faptelor și a elementelor de probă de către Curte, care nu este de competența sa în cadrul recursului în temeiul jurisprudenței citate la punctul 37 din prezenta hotărâre. În această măsură, o asemenea argumentație este inadmisibilă.

46

În sfârșit, argumentul potrivit căruia ar exista o contradicție între motivele Tribunalului care figurează, pe de o parte, la punctele 137 și 155 din hotărârea atacată și, pe de altă parte, la punctele 162-164 din această hotărâre provine dintr‑o interpretare eronată a hotărârii menționate. Astfel, după cum susține în mod întemeiat Consiliul, concluziile Tribunalului de la aceste din urmă puncte nu se bazează pe implicarea reclamantului în aceste societăți la o dată precisă, contrar celor indicate de Tribunal la punctele 137, 144 și 155 din aceeași hotărâre. Pe de altă parte, reiese în special din cuprinsul punctelor 129, 143, 145 și 146 din hotărârea atacată, necontestate în cadrul prezentului recurs, că reclamantul era într‑adevăr implicat în aceste societăți împreună cu fratele său, Samer Foz, înainte de această cesiune și de această lichidare. Prin urmare, acest argument trebuie respins ca fiind nefondat.

47

Rezultă că primele patru motive trebuie respinse ca fiind în parte inadmisibile și în parte nefondate.

48

Prin intermediul celui de al cincilea motiv, recurentul susține că Tribunalul a aplicat în mod eronat jurisprudența rezultată din Hotărârile din 21 aprilie 2015, Anbouba/Consiliul (C‑605/13 P, EU:C:2015:248) și Anbouba/Consiliul (C‑630/13 P, EU:C:2015:247), apreciind, la punctul 164 din hotărârea atacată, că Consiliul a dovedit corespunzător cerințelor legale legătura care exista între el și fratele său, Samer Foz, ca urmare a diverselor lor activități desfășurate în numele regimului sirian cu ISIL, și, prin urmare, cerința privind existența unei serii de indicii suficient de concrete, precise și concordante, în sensul acestei jurisprudențe. În măsura în care elementele de probă provenite de pe site‑urile internet Pro‑justice și The Syria Report, din articolul de presă publicat pe site‑ul internet Reuters și, în ceea ce privește ASM International General Trading LLC, de pe site‑urile internet Arab News și Al Arabya ar fi fost toate denaturate, seria de indicii reținute de Tribunal ar fi lipsită de conținut.

49

Consiliul susține că al cincilea motiv nu este fondat.

50

În speță, argumentația recurentului invocată în susținerea celui de al cincilea motiv presupune că Tribunalul ar fi denaturat, astfel cum a arătat în susținerea primelor patru motive, elementele de probă provenite de pe site‑urile internet citate la punctul 162 din hotărârea atacată, care au determinat Tribunalul să confirme, la punctul 164 din această hotărâre, că, în ceea ce privește partea din motivarea actelor în litigiu referitoare la legătura dintre recurent și fratele său, Samer Foz, ca urmare a diverselor lor activități desfășurate în numele regimului sirian împreună cu ISIL, Consiliul prezentase o serie de indicii suficient de concrete, precise și concordante, în sensul jurisprudenței rezultate din Hotărârile din 21 aprilie 2015, Anbouba/Consiliul (C‑605/13 P, EU:C:2015:248) și Anbouba/Consiliul (C‑630/13 P, EU:C:2015:247), citată la punctul 158 din hotărârea atacată.

51

Or, din moment ce rezultă din răspunsul dat la primele patru motive, care figurează la punctul 47 din prezenta hotărâre, că recurentul a reproșat fără succes o astfel de critică privind denaturarea hotărârii atacate, al cincilea motiv trebuie respins ca inoperant.

52

Prin intermediul celui de al optulea motiv, recurentul susține că Tribunalul a aplicat în mod eronat normele care reglementează sarcina probei în măsura în care a considerat, la punctul 163 din hotărârea atacată, că afirmația că ar fi desfășurat diverse activități cu ISIL și cu fratele său, Samer Foz, în contul regimului sirian nu putea fi repusă în discuție prin argumentul său, pretins nefondat, potrivit căruia aceste acuzații ar rezulta din afirmații „peremptorii” și, potrivit Tribunalului, „nefondate”. În această privință, reclamantul ar fi negat întotdeauna că ar fi avut vreo legătură cu ISIL, iar faptul de a demonstra contrariul ar însemna să se dovedească un fapt negativ și, prin urmare, o „probatio diabolica”. Sarcina probei ar fi revenit, în temeiul jurisprudenței Curții, Consiliului, care ar fi adus, astfel cum s‑a dovedit anterior, probe nesatisfăcătoare și deformate de Tribunal.

53

Consiliul susține că acest motiv nu este fondat.

54

Prin intermediul celui de al optulea motiv, recurentul susține în esență că, la punctul 163 din hotărârea atacată, Tribunalul a săvârșit o încălcare a normelor privind sarcina probei în măsura în care a considerat că concluzia la care ajunsese, în ceea ce privește caracterul suficient de întemeiat al părții din expunerea motivelor din 2021 referitoare la diversele activități cu ISIL desfășurate de reclamant și de fratele său, Samer Foz, în numele regimului sirian, nu era repusă în discuție de argumentul recurentului, nesusținut, potrivit căruia aceste acuzații ar rezulta din afirmații nefondate.

55

Or, din această considerație a Tribunalului nu reiese că acesta din urmă ar fi încălcat normele privind sarcina probei.

56

În această privință, pe de o parte, trebuie arătat că respectiva considerație este întemeiată pe aprecierea suverană de către Tribunal a elementelor de probă furnizate de Consiliu, menționate la punctul 162 din hotărârea atacată, în privința cărora, contrar premisei recurentului din argumentația sa și astfel cum reiese din cuprinsul punctelor 39-47 din prezenta hotărâre, Curtea nu a constatat o denaturare din partea Tribunalului. Pe de altă parte, rezultă că Tribunalul a examinat pertinența și fiabilitatea elementelor de probă prezentate de Consiliu nu numai la punctele 98-112 din hotărârea atacată, ci și în raport cu condițiile prevăzute la articolul 27 alineatul (3) și la articolul 28 alineatul (3) din Decizia 2013/255, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2015/1836, la punctele 170-176 din această hotărâre, aceste diferite puncte nefiind contestate în cadrul recursului.

57

În sfârșit, recurentul nu arată că ar fi prezentat Tribunalului elemente de probă pe care acesta din urmă ar fi omis să le examineze.

58

Rezultă că, sub acoperirea unui motiv întemeiat pe o pretinsă încălcare a normelor care reglementează sarcina probei, recurentul solicită în realitate Curții să substituie aprecierea elementelor de probă care au fost prezentate Tribunalului cu propria apreciere, precum și a valorii pe care acesta le‑a atribuit‑o, ceea ce, în temeiul jurisprudenței amintite la punctul 37 din prezenta hotărâre, nu este de competența sa în cadrul unui recurs.

59

Având în vedere aceste considerații, al optulea motiv trebuie respins ca inadmisibil.

60

Prin intermediul celui de al șaptelea motiv, recurentul susține că, la punctul 167 din hotărârea atacată, Tribunalul a denaturat împrejurările de fapt privind lipsa unei legături între el și fratele său, Samer Foz, considerând că, în înscrisurile sale, reclamantul nu susținea că și‑a întrerupt relațiile cu Samer Foz sau că s‑a distanțat de acesta. Or, reclamantul ar fi afirmat de numeroase ori în înscrisurile sale de procedură că nu mai are nicio relație comercială sau profesională cu fratele său, Samer Foz, în special la punctele 92-99 din memoriul său în replică în fața Tribunalului, unde ar fi indicat printre altele că, la momentul depunerii cererii sale introductive în primă instanță, nu era asociat cu fratele său, Samer Foz, în nicio întreprindere, societate, parteneriat sau proiect.

61

Potrivit Consiliului, acest motiv nu este fondat.

62

Prin intermediul celui de al șaptelea motiv, recurentul reproșează Tribunalului că a denaturat afirmațiile care figurează în înscrisurile sale prin faptul că a considerat, la punctul 167 din hotărârea atacată, că nu susținea că rupsese relațiile cu Samer Foz sau că se distanțase de el, deși el ar fi indicat în mod precis în cuprinsul acestora că nu mai avea nicio relație comercială cu el.

63

Totuși, aceste considerații care figurează în prima teză a punctului 167 menționat nu sunt decât unul dintre motivele invocate în susținerea concluziei Tribunalului referitoare la legătura reclamantului cu o persoană vizată de măsuri restrictive, care se întemeiază în esență pe motivele enunțate la punctele 165 și 166 din această hotărâre, care stabilesc existența unor legături de afaceri prezente sau trecute între reclamant și fratele său, Samer Foz. Or, aceste ultime motive fie nu sunt vizate de recurs, fie, în măsura în care se întemeiază pe punctele 162-164 din hotărârea menționată, au fost criticate fără succes prin primele cinci motive și prin al optulea motiv, astfel cum reiese din cuprinsul punctelor 47, 51 și 59 din prezenta hotărâre.

64

Întrucât motivele menționate susțin, corespunzător cerințelor legale, concluzia trasă în a doua teză a punctului 167 din hotărârea atacată, eventuala denaturare invocată de recurent, presupunând că ar fi dovedită, nu poate determina anularea hotărârii atacate. Rezultă că al șaptelea motiv trebuie respins ca inoperant.

65

Întrucât niciunul dintre motivele de recurs nu a fost admis, se impune respingerea acestuia în totalitate.

66

Potrivit articolului 138 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Curții, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 184 alineatul (1) din același regulament, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.

67

Întrucât Consiliul a solicitat obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, iar acesta din urmă a căzut în pretenții, se impune obligarea acestuia să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, și pe cele efectuate de Consiliu.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a șasea) declară și hotărăște: