–

pentru Viterra Hungary Kft., de B. Balog, D. Kelemen și Z. Várszegi, ügyvédek;

–

pentru guvernul maghiar, de Zs. Biró‑Tóth, M. Z. Fehér și K. Szíjjártó, în calitate de agenți;

–

pentru Comisia Europeană, de B. Béres și M. Salyková, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea pozițiilor tarifare 2304 și 2309 din Nomenclatura combinată, care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), în versiunea care rezultă din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1821 al Comisiei din 6 octombrie 2016 (JO 2016, L 294, p. 1) (denumită în continuare „NC”).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Viterra Hungary Kft., pe de o parte, și Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága (Direcția de soluționare a contestațiilor din cadrul Administrației Fiscale și Vamale Naționale, Ungaria), pe de altă parte, în legătură cu clasificarea tarifară a unor mărfuri importate de această societate în Ungaria, descrise ca turte de soia.

3

Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) a fost instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles, la 14 iunie 1983, în cadrul Organizației Mondiale a Vămilor (OMV) și aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO 1987, L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199). Notele explicative ale SA sunt elaborate în cadrul OMV, în conformitate cu dispozițiile acestei convenții.

4

În temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul 2 din această convenție, fiecare parte contractantă se angajează să aplice normele generale de interpretare a SA, precum și toate notele de secțiuni, de capitole și de subpoziții ale acestuia și să nu modifice domeniul de aplicare al secțiunilor, al capitolelor, al pozițiilor sau al subpozițiilor sale.

5

Capitolul 23 din SA, intitulat „Reziduuri și deșeuri ale industriei alimentare; alimente preparate pentru animale”, conține o notă 1 redactată după cum urmează:

„Poziția 23.09 cuprinde produse de felul celor folosite în hrana animalelor, nedenumite și necuprinse în altă parte, obținute prin prelucrarea substanțelor vegetale sau animale, într‑o asemenea măsură încât au pierdut caracteristicile esențiale ale substanței originare, altele decât deșeurile vegetale, reziduurile și subprodusele vegetale rezultate din această prelucrare.”

6

Considerațiile generale care figurează în notele explicative referitoare la capitolul 23 din SA au următorul cuprins:

„La acest capitol se clasifică diferite reziduuri și deșeuri care rezultă în urma prelucrării materiilor vegetale în industria alimentară, precum și anumite reziduuri de origine animală. Majoritatea acestor produse au o utilizare identică și aproape exclusivă: hrănirea animalelor fie separat, fie în amestec cu alte materiale, deși unele sunt adecvate pentru consumul uman. Prin excepție, unele dintre acestea (drojdii de vin, tartru, turte etc.) au utilizări industriale.

[…]”

7

Nota explicativă referitoare la poziția 23.04 din SA, care este intitulată „Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de soia”, prevede:

„La această poziție se clasifică turtele și alte reziduuri solide rezultate după extracția, prin presare, prin separare cu ajutorul solvenților sau prin centrifugare, a uleiului din semințele de soia. Aceste reziduuri constituie un preparat valoros pentru hrana animalelor.

Reziduurile de la această poziție se pot prezenta sub formă de pâini plate (galete), de granule sau sub formă de făină grosieră (făină de turte). Acestea pot fi, de asemenea, aglomerate sub formă de pelete […]

Poziția cuprinde, de asemenea, făina de boabe de soia dezuleiată non‑texturată, proprie consumului uman.

Poziția exclude:

[…]

8

Nota explicativă referitoare la poziția 23.09 din SA, care este intitulată „Preparate de tipul celor utilizate pentru hrana animalelor”, arată:

„La această poziție se clasifică furajele cu adaos de melasă sau de zahăr, precum și preparatele furajere sub formă de amestec din mai mulți nutrienți și care se folosesc:

[…]

[…]

La această poziție nu se clasifică:

[…]

[…]”

9

Așa cum rezultă din cuprinsul articolului 1 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 254/2000 al Consiliului din 31 ianuarie 2000 (JO 2000, L 28, p. 16, Ediție specială, 02/vol. 12, p. 33) (denumit în continuare „Regulamentul nr. 2658/87”), Nomenclatura combinată, instituită de Comisia Europeană, reglementează clasificarea tarifară a mărfurilor importate în Uniunea Europeană. Potrivit articolului 3 alineatul (1) din acest regulament, nomenclatura respectivă reia pozițiile și subpozițiile de șase cifre ale SA, doar a șaptea și a opta cifră constituind subdiviziuni care îi sunt proprii.

10

În temeiul articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, Comisia adoptă în fiecare an un regulament care include versiunea completă a Nomenclaturii combinate, împreună cu ratele drepturilor vamale în conformitate cu articolul 1, astfel cum rezultă din măsurile adoptate de Consiliul Uniunii Europene sau de Comisie. Regulamentul respectiv se publică până la 31 octombrie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la 1 ianuarie anul următor.

11

Din dosarul de care dispune Curtea reiese că versiunea Nomenclaturii combinate aplicabilă în cauza principală este cea care rezultă din Regulamentul de punere în aplicare 2016/1821.

12

Potrivit regulilor generale pentru interpretarea NC, care figurează în partea I titlul I secțiunea A din anexa I la acest regulament de punere în aplicare:

„Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii:

1. Enunțurile titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor sunt considerate ca având numai o valoare indicativă, clasificarea mărfurilor considerându‑se legal determinată atunci când este în concordanță cu textele pozițiilor și notelor de secțiuni și de capitole și, atunci când nu sunt contrare termenilor utilizați în acele poziții și note, după următoarele reguli.

[…]

4. Mărfurile care nu pot fi clasificate prin aplicarea regulilor anterioare se clasifică la poziția corespunzătoare mărfurilor celor mai asemănătoare.

[…]”

13

Partea II din NC, intitulată „Tabelul drepturilor”, conține secțiunea IV, intitulată „Produse ale industriei alimentare; băuturi, lichide alcoolice și oțet; tutun și înlocuitori de tutun prelucrați”, în care figurează capitolul 23, intitulat „Reziduuri și deșeuri ale industriei alimentare; alimente preparate pentru animale”. Nota 1 din acest capitol prevede:

„Poziția 2309 cuprinde produse de felul celor folosite în hrana animalelor, nedenumite și necuprinse în altă parte, obținute prin prelucrarea substanțelor vegetale sau animale, într‑o asemenea măsură încât au pierdut caracteristicile esențiale ale substanței originare, altele decât deșeurile vegetale, reziduurile și subprodusele vegetale rezultate din această prelucrare.”

14

În acest capitol, poziția 2304 are următorul cuprins:

15

Poziția 2309 din NC este structurată după cum urmează:

16

Viterra Hungary, reclamanta din litigiul principal, a solicitat punerea în liberă circulație a unui produs denumit „turtă de soia”, de proveniență din Brazilia (denumit în continuare „produsul în cauză”), pe care l‑a clasificat la poziția 2304 din NC.

17

Un eșantion din această marfă a fost examinat de Nemzeti Adó-és Vámhivatal Szakértői Intézete (Serviciul de expertiză al Administrației Naționale Fiscale și Vamale, Ungaria) (denumit în continuare „serviciul de expertiză”).

18

Acest serviciu a apreciat, mai întâi, că produsul în cauză era destinat hranei animalelor. În continuare, acesta a arătat că, potrivit declarațiilor reclamantei din litigiul principal, fabricarea acestui produs cuprindea mai multe etape, care constau, în primul rând, în curățarea semințelor de soia și în eliminarea corpurilor străine, în al doilea rând, în măcinarea și în prelucrarea materialului pentru a facilita extracția uleiului, în al treilea rând, în condiționarea și în preîncălzirea materialului, în al patrulea rând, în extragerea uleiului cu ajutorul unui degresant obișnuit cu hexan până când conținutul de ulei al turtei de soia era redus la maximum, în al cincilea rând, în separarea uleiului și a solventului prin distilare la vapori, în al șaselea rând, în efectuarea unui tratament termic, în cursul căruia turta era procesată termic și își pierdea prin evaporare conținutul în solvent (hexan) și, în al șaptelea rând, în uscarea și răcirea turtei.

19

În sfârșit, serviciul de expertiză a considerat că obiectivul tratamentului termic, denumit toastare, era de a face să dispară hexanul și de a inactiva factorii antinutriționali, din cauza nocivității lor pentru mediu sau pentru sănătatea umană și a animalelor. Potrivit acestui serviciu, toastarea ar modifica valorile nutriționale ale produsului. Inactivarea factorilor antinutriționali ar face posibilă o utilizare a acestui produs pentru alimentarea animalelor și ar fi un element important din punctul de vedere al clasificării tarifare.

20

Serviciul de expertiză a concluzionat că produsul în cauză era un preparat rezultat dintr‑o prelucrare suplimentară prin tratamentul termic al reziduului vegetal, cu conținut redus de ulei, obținut în urma extracției cu hexan a uleiului de soia. Acesta a emis avizul că produsul trebuia clasificat la poziția 2309 din NC.

21

Prin deciziile din 1 august 2019, întemeiate pe concluziile serviciului de expertiză și pe Hotărârea din 3 martie 2016, Customs Support Holland (C‑144/15, EU:C:2016:133, punctele 22, 36 și 38), autoritatea fiscală de prim grad a estimat că clasificarea tarifară propusă de Viterra Hungary nu era corectă și că produsul în discuție trebuia clasat la poziția 2309 din NC. În consecință, ea a aplicat societății Viterra Hungary taxe vamale suplimentare și o taxă pe valoarea adăugată suplimentară.

22

Viterra Hungary a contestat aceste decizii la Direcția de soluționare a contestațiilor din cadrul Administrației Fiscale și Vamale Naționale, susținând că autoritatea fiscală de prim grad considerase în mod eronat că erau îndeplinite condițiile care, potrivit Hotărârii din 3 martie 2016, Customs Support Holland (C‑144/15, EU:C:2016:133), sunt relevante pentru ca un produs să poată fi clasificat la poziția 2309 din NC. Astfel, potrivit reclamantei din litigiul principal, produsul în cauză nu ar fi destinat exclusiv hranei animalelor, nu ar constitui un preparat și nu ar fi suferit o prelucrare definitivă, în sensul acestei hotărâri.

23

Direcția de soluționare a contestațiilor din cadrul Administrației Fiscale și Vamale Naționale a confirmat deciziile autorității fiscale de prim grad.

24

Viterra Hungary a formulat căi de atac împotriva deciziilor Direcției de soluționare a contestațiilor din cadrul Administrației Fiscale și Vamale Naționale la Pécsi Törvényszék (Curtea din Pécs, Ungaria), instanța de trimitere.

25

Prin hotărârea din 17 septembrie 2021, instanța de trimitere a respins acțiunile formulate de Viterra Hungary. Întemeindu‑se pe rezultatele unei expertize pe care o dispusese, aceasta a considerat că produsul în cauză era destinat exclusiv hranei animalelor, că era vorba despre un preparat și că a făcut obiectul unei prelucrări definitive. Ea a subliniat de asemenea că, potrivit acestei expertize, produsul respectiv era identic, în scopuri tarifare, cu turta de soia provenită din Argentina, pentru care Kúria (Curtea Supremă, Ungaria) statuase în mod definitiv că trebuia clasificată la poziția 2309 din NC.

26

Viterra Hungary a formulat recurs împotriva acestei hotărâri a instanței de trimitere la Kúria (Curtea Supremă). Prin acest recurs, ea a solicitat sesizarea Curții cu o cerere de decizie preliminară.

27

Prin Ordonanța din 20 ianuarie 2022, Kúria (Curtea Supremă) a anulat hotărârea din 17 septembrie 2021 a instanței de trimitere și a trimis cauza spre rejudecare la această instanță. Prin această ordonanță, Kúria (Curtea Supremă) a arătat că instanța de trimitere trebuia să examineze dacă clasificarea produsului în discuție în cadrul NC putea fi efectuată pe baza jurisprudenței existente a Curții și că, în cazul în care această instanță ar considera că Curtea nu s‑a pronunțat încă cu privire la această problemă, putea fi inițiată o procedură de trimitere preliminară pentru a obține o clasificare corectă.

28

În aceste condiții, Pécsi Törvényszék (Curtea din Pécs) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

29

Prin intermediul întrebărilor preliminare formulate, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă NC trebuie interpretată în sensul că un produs importat sub formă aglomerată, de pelete sau de granule, obținut după extracția uleiului de soia cu ajutorul solventului și după tratamentul termic prin care se urmărește eliminarea acestui solvent pentru ca acest produs să poată fi încorporat, după fragmentare fizică, într‑un amestec destinat consumului animalelor, se încadrează la poziția 2304 din această nomenclatură sau la poziția 2309 din nomenclatura menționată.

30

Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, atunci când Curtea este sesizată cu o trimitere preliminară în materia clasificării tarifare, funcția sa constă mai curând în a oferi clarificări instanței de trimitere cu privire la criteriile a căror punere în aplicare îi va permite acesteia să clasifice în mod corect produsele în cauză potrivit NC decât în a opera ea însăși o astfel de clasificare. Această clasificare rezultă dintr‑o apreciere pur factuală pe care Curtea nu are competența să o efectueze în cadrul unei trimiteri preliminare [Hotărârea din 9 februarie 2023, LB (Air loungers), C‑635/21, EU:C:2023:85, punctul 31 și jurisprudența citată].

31

Totuși, pentru a oferi acesteia un răspuns util, Curtea poate, într‑un spirit de cooperare cu instanțele naționale, să îi furnizeze toate indicațiile pe care le consideră necesare (a se vedea Hotărârea din 26 mai 2016, Invamed Group și alții, C‑198/15, EU:C:2016:362, punctul 17 și jurisprudența citată).

32

Trebuie amintit de asemenea că, în conformitate cu regula generală 1 pentru interpretarea NC, clasificarea tarifară a mărfurilor se determină potrivit textului pozițiilor și al notelor de secțiuni sau de capitole din această nomenclatură.

33

Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, în interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie să aibă în vedere, în general, caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul poziției din NC și al notelor de secțiuni sau de capitole corespunzătoare. Destinația produsului în cauză poate constitui un criteriu obiectiv de clasificare, în măsura în care este inerentă acestui produs, și trebuie apreciată în funcție de caracteristicile și de proprietățile obiective ale produsului menționat [Hotărârea din 9 februarie 2023, LB (Air loungers), C‑635/21, EU:C:2023:85, punctul 33 și jurisprudența citată].

34

În plus, Curtea a statuat în repetate rânduri că, deși notele explicative ale SA și ale NC nu au forță obligatorie, ele constituie instrumente importante de asigurare a unei aplicări uniforme a Tarifului vamal comun și oferă, prin ele însele, elemente utile pentru interpretarea acestuia [Hotărârea din 9 februarie 2023, LB (Air loungers), C‑635/21, EU:C:2023:85, punctul 34 și jurisprudența citată].

35

De asemenea, deși avizele OMV prin care mărfurile au fost clasificate în SA nu au forță juridică obligatorie, acestea constituie, în ceea ce privește clasificarea acestor mărfuri în NC, elemente importante pentru interpretarea domeniului de aplicare al diferitelor poziții din NC (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 decembrie 2007, Van Landeghem, C‑486/06, EU:C:2007:762, punctul 25, și Hotărârea din 25 iulie 2018, Pilato, C‑445/17, EU:C:2018:609, punctul 26).

36

În speță, pozițiile relevante din NC se încadrează în capitolul 23 din această nomenclatură și sunt, pe de o parte, poziția 2304, care este intitulată „Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de soia”, și, pe de altă parte, poziția 2309 din nomenclatura menționată, care este intitulată „Preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor”.

37

Din nota 1 de la capitolul 23 din NC reiese că un produs poate fi considerat „preparat” care se încadrează la poziția 2309 din NC numai dacă nu este vorba despre reziduuri sau deșeuri care se încadrează la o altă poziție din capitolul 23 din NC ori denumite sau incluse în altă parte. Poziția 2309 din NC este, așadar, o poziție reziduală în special în raport cu poziția 2304 din NC, astfel cum au arătat reclamanta din litigiul principal și Comisia.

38

În consecință, trebuie să se examineze de la bun început dacă un produs precum produsul în cauză se încadrează la această din urmă poziție.

39

Poziția 2304 din NC este intitulată „Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de soia”.

40

Nici NC, nici notele sale de secțiuni sau de capitole nu definesc exact ceea ce intră în sfera termenului „reziduuri”. Potrivit jurisprudenței Curții, în acest caz este necesar să se stabilească semnificația în conformitate cu sensul obișnuit al acestui termen în limbajul curent, ținând seama de contextul în care este utilizat și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte (a se vedea în acest sens Hotărârea din 9 februarie 2023, Global Gravity, C‑788/21, EU:C:2023:86, punctul 46).

41

Un reziduu în limbajul curent desemnează ceea ce rămâne după o operațiune fizică sau chimică sau un tratament industrial.

42

Această interpretare a termenului „reziduuri” este confirmată de considerațiile generale care figurează în notele explicative referitoare la capitolul 23 din SA, potrivit cărora acest capitol cuprinde diverse reziduuri și deșeuri provenite din prelucrarea materiilor vegetale utilizate de industriile alimentare.

43

De asemenea, din nota explicativă referitoare la poziția 23.04 din SA, care corespunde poziției 2304 din NC, reiese că reziduurile care se încadrează la această poziție provin din extracția, prin presare, prin separare cu ajutorul solvenților sau prin centrifugare, a uleiului din semințele de soia și că acestea constituie un preparat valoros pentru hrana animalelor.

44

În speță, un produs precum produsul în cauză, descris ca turtă de soia, importat sub formă aglomerată, de pelete sau granule, obținut după extracția uleiului conținut în semințele de soia cu un solvent, hexan, și destinat hranei animalelor, pare să aibă toate caracteristicile produselor care se încadrează la poziția 2304 din NC, astfel cum reies din textul acestei poziții, precum și din nota explicativă menționată la punctul 43 de mai sus.

45

Instanța de trimitere ridică totuși problema dacă anumite alte caracteristici ale acestui produs îl exclud din domeniul de aplicare al poziției 2304 din NC, și anume faptul că produsul menționat a fost supus, după extracția uleiului din semințe de soia cu ajutorul unui solvent, unui tratament termic denumit toastare, care urmărește eliminarea acestui solvent, faptul că trebuie să facă obiectul unei fragmentări fizice și să fie încorporat într‑un amestec înainte de a fi consumat de animal sau împrejurarea că acesta este eventual impropriu consumului uman.

46

În această privință trebuie arătat, în primul rând, că, din moment ce din nota explicativă referitoare la poziția 23.04 din SA reiese că produsele care se încadrează la această poziție, inclusiv cele care rezultă din extracția uleiului de soia cu ajutorul solventului, constituie „un preparat valoros pentru hrana animalelor”, aceste produse trebuie să poată fi consumate de animale. Or, în acest scop, este necesar ca solventul utilizat pentru extragerea uleiului să fie eliminat, din moment ce este nociv pentru sănătatea animalelor. Tratamentul termic denumit toastare, care urmărește eliminarea acestui solvent, trebuie, așadar, considerat ca fiind indisociabil de producerea reziduurilor menționate la poziția 2304 din NC care provin din extracția uleiului prin solvent.

47

În plus, din moment ce extracția uleiului cu ajutorul solventului este un proces tehnic normal pentru producerea de turte de soia, astfel cum reiese din dosarul de care dispune Curtea, a considera că toastarea suferită de produsul în cauză constituie o prelucrare care îl face să își piardă caracterul de reziduu ar conduce la excluderea de la această poziție a tuturor produselor care sunt obținute din extracția uleiului conținut în semințele de soia cu ajutorul solventului și, prin urmare, la lipsirea acestei poziții de o mare parte a substanței sale.

48

Interpretarea NC în sensul că faptul că un produs precum produsul în cauză a fost supus unui tratament termic nu determină pierderea caracterului său de reziduu care se încadrează la poziția 2304 din NC este de asemenea susținut de avizul de clasificare SA al OMV 2304.00/1 din 1991, atașat în anexa 2 la observațiile scrise ale Comisiei, care constituie, după cum reiese din jurisprudența citată la punctul 35 din prezenta hotărâre, un element important pentru interpretarea domeniului de aplicare al acestei poziții. Astfel, acest anunț clasifică la poziția 23.04 din SA o „[f]ăină de boabe de soia dezuleiate, cu un conținut de proteine, calculat din substanță uscată, de aproximativ 50 %, obținut prin tratamentul termic al vaporilor de boabe de soia uscate separate de teacă, extracție cu ajutorul solvenților și al măcinării”.

49

În al doilea rând, reclamanta din litigiul principal a explicat că turta de soia sub formă de aglomerate, pelete sau granule, din cauza conținutului său proteinic ridicat, trebuia să fie supusă fragmentării fizice, cu alte cuvinte, să fie măcinată și încorporată într‑un amestec destinat hranei animalelor.

50

În această privință trebuie amintit că din considerațiile generale ale notelor explicative referitoare la capitolul 23 din SA reiese că majoritatea produselor care se încadrează în acest capitol și, prin urmare, în special cele care se încadrează la poziția 2304 din NC sunt destinate „hrănirii animalelor, fie separat, fie în amestec cu alte materiale”. Astfel, împrejurarea că un produs precum produsul în cauză trebuie, după import, să fie măcinat și încorporat într‑un amestec pentru a putea fi consumat de animal nu îl exclude din domeniul de aplicare al poziției 2304 din NC.

51

În al treilea și ultimul rând, în ceea ce privește împrejurarea că produsul în cauză ar fi eventual impropriu consumului uman, trebuie arătat că din considerațiile generale care figurează în notele explicative privind capitolul 23 din SA și din notele explicative referitoare la poziția 2304 din SA reiese că „reziduurile” clasificate la această poziție sunt utilizate în principal ca hrană pentru animale. În plus, ele pot fi adecvate pentru consumul uman fără ca aceasta să fie o condiție pentru a putea fi încadrate la poziția menționată.

52

Având în vedere ceea ce precedă, trebuie să se considere că NC trebuie interpretată în sensul că un produs precum cel în cauză se încadrează la poziția 2304 din NC.

53

Această interpretare nu este repusă în discuție de argumentele invocate de guvernul maghiar în observațiile sale scrise, întemeiate pe Hotărârea din 3 martie 2016, Customs Support Holland (C‑144/15, EU:C:2016:133).

54

Pe de o parte, în ceea ce privește argumentul potrivit căruia în această hotărâre Curtea a statuat că un produs similar produsului în cauză, și anume Imcosoy 62, care este un concentrat proteic din soia, nu se încadrează la poziția 2304 din NC, trebuie arătat că din cuprinsul punctelor 33, 35 și 41 din hotărârea menționată reiese că această concluzie se întemeia în special pe faptul că acest produs era obținut pe baza făinii din extract de soia, în urma unui proces care viza, pe de o parte, extragerea grăsimii rămase din această făină și anumite substanțe nocive și, pe de altă parte, reducerea conținutului altor elemente decât cele proteice. Astfel, procesul de prelucrare a făinii din extract de soia, din care provine Imcosoy 62, urmărea un obiectiv zootehnic determinat deoarece viza crearea unui concentrat proteic care, spre deosebire de făina din extract de soia, poate fi ingerat de vițeii foarte tineri.

55

Or, în speță, reclamanta din litigiul principal a subliniat că produsul în cauză nu a suferit nicio prelucrare prin care să se urmărească creșterea conținutului de proteine, reducerea structurii fibrelor sau modificarea compoziției sale și că toastarea avea ca scop eliminarea hexanului, care nu este o componentă naturală a soiei. Având în vedere aceste indicații, a căror verificare revine instanței de trimitere, trebuie să se considere că un produs precum produsul în cauză și‑a păstrat caracterul de reziduu rezultat din extracția uleiului de soia care se încadrează la poziția 2304 din NC, spre deosebire de produsul care era în discuție în cauza în care s‑a pronunțat Hotărârea din 3 martie 2016, Customs Support Holland (C‑144/15, EU:C:2016:133).

56

Pe de altă parte, în ceea ce privește argumentul potrivit căruia produsul în cauză ar îndeplini cele trei condiții enunțate în această hotărâre pentru ca un produs să fie clasificat la poziția 2309 din NC, trebuie amintit că, întrucât această poziție are un caracter rezidual în raport cu poziția 2304 din NC, atunci când un produs este clasificat la această din urmă poziție, faptul că produsul îndeplinește, dacă este cazul, și condițiile pentru a fi clasificat la poziția 2309 din această nomenclatură este lipsit de pertinență în vederea clasificării sale.

57

Având în vedere toate cele ce precedă, este necesar să se răspundă la întrebările adresate că NC trebuie interpretată în sensul că un produs importat sub formă aglomerată, de pelete sau de granule, obținut după extracția uleiului de soia cu ajutorul solventului și după tratamentul termic prin care se urmărește eliminarea acestui solvent pentru ca acest produs să poată fi încorporat, după fragmentare fizică, într‑un amestec destinat consumului animalelor, se încadrează la poziția 2304 din această nomenclatură.

58

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a șasea) declară:

Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, în versiunea rezultată din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1821 al Comisiei din 6 octombrie 2016,

trebuie interpretată în sensul că

un produs importat sub formă aglomerată, de pelete sau de granule, obținut după extracția uleiului de soia cu ajutorul solventului și după tratamentul termic prin care se urmărește eliminarea acestui solvent pentru ca acest produs să poată fi încorporat, după fragmentarea fizică, într‑un amestec destinat consumului animalelor, se încadrează la poziția 2304 din această nomenclatură.