—

adoptarea unei măsuri de organizare a procedurii în două aspecte ale cauzei;

—

anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2021/1788 (1) prin care Comisia suspendă efectele Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/1784 (2);

—

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în cadrul acestei acțiuni.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a Regulamentului 2016/1036 (3), și în special a articolului 14 alineatul (4) din acesta. În special, Comisia nu a examinat chestiunea prejudiciului, astfel cum prevede articolul 3 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1036, ci doar a examinat un număr limitat și redus de indicatori de prejudiciu. În plus, Comisia nu a realizat o evaluare a interesului Uniunii. Mai mult, Comisia nu a luat în considerare politica de decarbonizare a Uniunii și și-a impus un termen care nu era prevăzut de dreptul aplicabil. În final, Comisia a săvârșit o eroare în ceea ce privește criteriul care trebuie aplicat în ceea ce privește reapariția prejudiciului.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a principiilor respectării procedurilor și bunei administrări. În special, desfășurarea generală a anchetei de suspendare de către Comisie a fost deficientă, iar ancheta de suspendare nu a fost inițiată legal sau în fapt. În plus, Comisia a impus termene care nu erau necesare astfel încât să respecte un termen nerezonabil și nenecesar. Mai mult, Comisia a acționat în mod incoerent împrumutând noțiunea de comunicare a constatărilor, care se aplică noilor anchete și reexaminărilor, fără a respecta termenele care se aplică acestor anchete. În final, aprecierea interesului Uniunii nu a fost comunicată părților și acestea nu au putut prezenta comentarii cu privire la aceasta.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a articolului 296 TFUE prin faptul că nu și-a motivat suficient decizia. În special, Comisia nu a indicat în mod adecvat de ce era necesar să stabilească termenul pentru încheierea anchetei de suspendare în același timp cu cel pentru ancheta antidumping. Mai mult, Comisia nu a motivat suficient de ce era în interesul Uniunii să suspende măsurile.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe aprecierea în mod vădit eronată a faptelor de către Comisie. În special, Comisia a săvârșit o eroare în examinarea condițiilor de piață modificate, în examinarea capacității industriei Uniunii de a aproviziona piața, în examinarea datelor privind producția în afara Uniunii și în examinarea ofertei și cererii.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe utilizarea inadecvată de către Comisie a clauzei privind suspendarea. Comisia a săvârșit un abuz de putere acordând suspendarea ca o alternativă la cererile respinse de a exclude produse din domeniul de aplicare al produsului.