Acțiune introdusă la 21 august 2021 – Associazione „Terra Mia Amici No Tap”/BEI

(Cauza T-514/21)

(2021/C 431/52)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Associazione „Terra Mia Amici No Tap” (Melendugno, Italia) (reprezentant: A. Calò, avocat)

Pârâtă: Banca Europeană de Investiții

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	constatarea și declararea faptului că Banca Europeană de Investiții (BEI) a omis în mod culpabil să răspundă la cererea de revizuire prezentată de asociația reclamantă;

—	obligarea Băncii Europene de Investiții să emită o decizie de revocare a finanțării acordate în favoarea TAP AG;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii sale, reclamanta invocă trei motive.

Primul motiv întemeiat pe încălcarea Convenției de la Arhus (1) și a Regulamentului (CE) n. 1367/2006 din 6 septembrie 2006 (2) („Regulamentul Arhus”)

—

În acest sens, se pretinde că, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul Aarhus, „[o]rice organizație non-guvernamentală care îndeplinește criteriile stabilite la articolul 11 este îndreptățită să introducă o cerere de reexaminare internă la instituția sau organismul comunitar care adoptă un act administrativ în temeiul dreptului mediului sau care, în cazul unei pretinse omisiuni administrative, ar fi trebuit să adopte un astfel de act”. În speță, BEI ar fi trebuit să răspundă în condițiile prevăzute la articolul 10 din regulamentul menționat, ceea ce a omis să facă.

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea punctului 36 din EIB Statement of Environmental and Social Principles and Standards del 2009 [Declarația BEI privind principiile și standardele sociale și de mediu (2009)].

—

În această privință, se afirmă că, în special, articolul 36 stabilește că BEI impune ca toate proiectele pe care le finanțează să respecte cel puțin:

—	legislația națională de mediu aplicabilă;

—	legislația de mediu a Uniunii Europene aplicabilă, în special Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului (EIM) și directivele privind protecția mediului natural, precum și directivele sectoriale și directivele „transversale”;

—

principiile și normele convențiilor internaționale relevante privind mediul încorporate în dreptul Uniunii Europene.

În opinia reclamantei, niciunul dintre punctele precedente nu a fost respectat în speță.

Aceasta consideră acreditate următoarele încălcări:

Legislația de mediu a Uniunii Europene și în special:

a.I	Considerentul (36) al Regulamentului (UE) 347/2013 (3) coroborat cu articolul 4 și cu articolul 14 din acesta (lipsa analizei costurilor și profitului);

a.II	Considerentul (31) al Regulamentului (UE) 347/2013 coroborat cu articolul 5 alineatul (1) și cu anexa IV nota 1 din Directiva 2011/92/UE (4) (efecte cumulative externe);

a.III

Considerentul (31) al Regulamentului (UE) 347/2013 coroborat cu articolul 5 alineatul (1) și cu anexa IV nota 1 din Directiva 2011/92/UE (efecte cumulative externe) – Interzicerea „Salami Slicing” (tactică de fragmentare);

a.IV	Articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2011/92/UE și articolul 6 alineatele (3) și (4) din Directiva privind habitatele;

a.V	Articolul 4 alineatul (4) din Directiva 2009/147 (5), Directiva privind păsările;

a.VI	Considerentul (30) al Regulamentului 1367/2006 și articolul 9 din acesta, coroborate cu articolul 6 din Directiva EIM (transparență și participare);

a.VII

Considerentul (28) și articolul 7 din Regulamentul (UE) 347/2013 (legislația privind habitatele);

a.VIII

Încălcarea articolului 191 alineatul (1) TFUE, luată în considerare împreună cu nerespectarea Declarației BEI privind principiile și standardele sociale și de mediu, aprobată de Consiliul de administrație la 3 februarie 2009.

Legislația italiană, și în special:

b.I	Decretul legislativ 42/2004 pentru aplicarea Convenției privind peisajul, articolul 26.

b.II	Decretul legislativ 42/2004 pentru aplicarea Convenției privind peisajul, articolul 146;

b.III

Articolul 14 ter din Legea nr. 241 din 7 august 1990 privind reuniunea serviciilor;

b.IV	Norma A57 din Decretul ministerial de compatibilitate ambientală 223/14;

b.V	Decretul legislativ 152/06 (lipsa sancțiunilor);

b.VI	Articolul 452 quater din Codul penal (dezastru ambiental).

Al treilea motiv întemeiat pe încălcarea Regulamentului nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, din 17 aprilie 2013.

—	În această privință, se pretinde că niciodată nu a fost efectuată o analiză adecvată a costurilor și a profitului.

(1) Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu (JO 2005, L 124, p. 4, Ediție specială, 15/vol. 14, p. 204).

(2) Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO 2006, L 264, p. 13, Ediție specială, 15/vol. 17, p. 126).

(3) Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (JO 2013, L 115, p. 39).

(4) Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO 2012, L 26, p. 1).

(5) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO 2010, L 20, p. 7).