Cauza T‑346/21

Hecht Pharma GmbH

împotriva

Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

Hotărârea Tribunalului (Camera a cincea) din 11 ianuarie 2023

„Marcă a Uniunii Europene – Procedură de decădere – Marca Uniunii Europene verbală Gufic – Utilizare serioasă a mărcii – Articolul 58 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/1001 – Utilizare publică și spre exterior – Importanța utilizării – Natura și forma utilizării – Utilizare pentru produsele pentru care este înregistrată marca”

  1. Marcă a Uniunii Europene – Renunțare, decădere și nulitate – Cauze de decădere – Lipsa utilizării serioase a mărcii – Dovada utilizării – Utilizare serioasă – Noțiune – Criterii de apreciere – Cerința unor elemente de probă concrete și obiective

    [Regulamentul 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 18 alin. (1) lit. (a) și art. 58 alin. (1) lit. (a)]

    (a se vedea punctele 22-24, 41, 54, 60 și 61)

  2. Marcă a Uniunii Europene – Renunțare, decădere și nulitate – Cauze de decădere – Lipsa utilizării serioase a mărcii – Utilizarea mărcii sub o formă care diferă prin elemente care nu alterează caracterul distinctiv al mărcii – Obiectul și domeniul de aplicare al articolului 18 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul 2017/1001 – Examinarea alterării caracterului distinctiv

    [Regulamentul 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 18 alin. (1) lit. (a) și art. 58 alin. (1) lit. (a)]

    (a se vedea punctele 62-64)

  3. Marcă a Uniunii Europene – Renunțare, decădere și nulitate – Cauze de decădere – Lipsa utilizării serioase a mărcii – Dovada utilizării – Utilizare serioasă – Noțiune – Criterii de apreciere – Denumire socială, nume comercial sau firmă

    [Regulamentul 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 18 alin. (1) lit. (a) și art. 58 alin. (1) lit. (a)]

    (a se vedea punctele 71 și 72)

  4. Marcă a Uniunii Europene – Depunerea cererii de înregistrare a unei mărci a Uniunii Europene – Identificarea produselor sau serviciilor vizate de marcă – Utilizarea indicațiilor generale din titlurile claselor din Clasificarea de la Nisa – Conținut

    [Regulamentul nr. 2868/95 al Comisiei, art. 1 norma 2 alin. (4)]

    (a se vedea punctul 94)

  5. Marcă a Uniunii Europene – Renunțare, decădere și nulitate – Cauze de decădere – Lipsa utilizării serioase a mărcii – Utilizare pentru produsele vizate de marcă – Percepția publicului relevant în legătură cu aceste produse – Marca verbală Gufic

    [Regulamentul 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 18 alin. (1) lit. (a) și art. 58 alin. (1) lit. (a)]

    (a se vedea punctele 95-108)

Rezumat

Gufic Biosciences Ltd este titulara mărcii Uniunii Europene verbale Gufic înregistrată pentru produse cosmetice, medicamente și produse medicale, precum și pentru suplimentele alimentare din clasele 3, 5 și 29 ( 1 ).

La 9 octombrie 2017, Hecht Pharma GmbH a introdus la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) o cerere de decădere din drepturile conferite de marcă pentru toate produsele ( 2 ). Divizia de anulare a pronunțat decăderea în totalitate pentru motivul că importanța utilizării nu fusese suficient demonstrată.

Camera de recurs a EUIPO a admis în parte calea de atac împotriva deciziei diviziei de anulare în ceea ce privește „medicamentele” cuprinse în clasa 5 și a declarat decăderea din drepturile asupra mărcii contestate pentru celelalte produse cuprinse în clasele 3, 5 și 29.

Sesizat cu o acțiune formulată împotriva acestei decizii, Tribunalul o respinge și furnizează precizări cu privire la calificarea produselor, în speță „medicamente”, în raport cu clasificarea lor în temeiul Aranjamentului de la Nisa, din perspectiva dreptului mărcilor și în special a jurisprudenței Curții și a Tribunalului cunoscută sub numele „Dermavita” ( 3 ).

Aprecierea Tribunalului

Mai întâi, amintește Tribunalul, clasificarea produselor și serviciilor în temeiul Aranjamentului de la Nisa urmărește în esență să reflecte nevoile pieței, iar nu să impună o segmentare artificială a produselor. Prin urmare, titlurile claselor cuprind „indicații generale” referitoare la sectorul din care fac parte, „în principiu”, produsele sau serviciile. De asemenea, această clasificare este ea însăși efectuată doar în scopuri exclusiv administrative. De altfel, Clasificarea de la Nisa nu poate determina în sine natura și caracteristicile produselor în cauză.

În plus, clasificarea unui produs în temeiul altor norme ale dreptului Uniunii, precum Codul comunitar cu privire la medicamentele de uz uman ( 4 ), nu este, în principiu, determinantă pentru clasificarea sa în vederea înregistrării unei mărci a Uniunii Europene Astfel, pe de o parte, produsele și serviciile sunt clasificate potrivit Clasificării de la Nisa. Pe de altă parte, deși acest act legislativ al Uniunii are o importanță primordială pentru sectorul în cauză, dat fiind că garantează procesul de fabricație, de etichetare și de distribuție a medicamentelor, acesta nu are totuși neapărat influență asupra modului în care produsele și serviciile sunt clasificate în Clasificarea de la Nisa.

Apoi, Tribunalul subliniază că, în vederea aprecierii utilizării serioase a mărcii contestate, este necesar să se știe dacă produsele pentru care este utilizată marca, și anume produsele în cauză, sunt aceleași cu produsele pentru care a fost înregistrată marca în clasa 5. De asemenea, percepția publicului relevant în ceea ce privește produsele pentru care a fost înregistrată marca contestată este determinantă.

În această privință, împrejurarea că un produs este eliberat în farmacie numai pe baza prezentării unei prescripții medicale constituie un factor relevant care trebuie luat în considerare în vederea definirii produselor ca fiind medicamente.

În consecință, ținând seama de importanța aspectului vizual în raport cu percepția publicului relevant cu privire la produsele în cauză și luând în considerare, în ansamblul lor, atât faptul că aceste produse erau vândute numai în farmacie, pe baza prezentării unei prescripții medicale, cât și mențiunile și indicațiile ce figurează pe ambalajele care permit publicului relevant să perceapă cu ușurință produsele ca medicamente, se poate considera că produsele respective trebuiau clasate ca fiind medicamente, în sensul clasei 5.

În sfârșit, Tribunalul precizează că un produs care, datorită prezentării sale, este posibil să fie perceput de consumator ca fiind un medicament poate fi de asemenea calificat drept medicament în sensul clasei 5, la fel ca medicamentele după criteriul funcției care au o acțiune farmacologică. În plus, lipsa unei autorizații de introducere pe piață, și anume o împrejurare de care consumatorul nu are neapărat cunoștință, nu poate repune în discuție constatarea potrivit căreia publicul relevant va putea percepe cu ușurință aceste produse ca fiind medicamente.

( 1 ) Mai precis, marca verbală Gufic viza produsele din clasele 3, „Tămâie; produse cosmetice; articole de parfumerie, produse de îngrijire a sănătății ca produse pentru îngrijirea corporală și estetice”, 5, „Produse din tămâie pentru respingerea insectelor; medicamente; produse medicale de ingerat sau de aplicat pe corpul omenesc al căror efect produs nu este nici farmacologic, nici imunologic, nici metabolic și inclus în clasa 5; produse dietetice de uz medical; suplimente alimentare de uz medical sau nu” și 29, „Suplimente alimentare fără uz medical pe bază de proteine”, în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, cu revizuirile și modificările ulterioare.

( 2 ) În temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (JO 2017, L 154, p. 1).

( 3 ) A se vedea Hotărârea din 18 noiembrie 2020, Dermavita/EUIPO – Allergan Holdings France (JUVEDERM ULTRA) (T‑643/19, nepublicată, EU:T:2020:549), și Hotărârea din 6 octombrie 2021, Dermavita/EUIPO – Allergan Holdings France (JUVEDERM) (T‑372/20, nepublicată, EU:T:2021:652), Ordonanța din 3 decembrie 2020, Dermavita/EUIPO (C‑400/20 P, nepublicată, EU:C:2020:997), și Ordonanța din 4 mai 2021, Dermavita/EUIPO (C‑26/21 P, nepublicată, EU:C:2021:355).

( 4 ) Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO 2001, L 311, p. 67, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 3).