1)

Dreptul Uniunii, în special articolele 1, 2 și 6 din Directiva 2000/78/CE (1) coroborat cu articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale trebuie să fie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale prin intermediul căreia un sistem de salarizare discriminatoriu pe motive de vârstă este înlocuit cu un sistem de salarizare în care încadrarea unui funcționar public continuă să fie stabilită pe baza vechimii în treapta salarială calculate discriminatoriu potrivit fostului sistem de salarizare de la o anumită lună de reîncadrare (luna februarie a anului 2015), fiind supusă unei corecții în ceea ce privește perioadele anterioare de serviciu calculate inițial care se efectuează prin stabilirea unei date de comparație, dar în care numai perioadele ulterioare datei celei de a 18-a aniversări se socotesc la jumătate și sunt supuse unei reexaminări, iar extinderea cu patru ani a perioadelor luate în considerare ca perioade de serviciu anterioare este contracarată de faptul că, la determinarea datei de comparație, celelalte perioade care se socotesc la jumătate trebuie considerate anterioare acestei date de comparație numai în măsura în care depășesc durata a patru ani care trebuie socotiți la jumătate (deducere forfetară a patru ani care trebuie socotiți la jumătate)?

2)

Răspunsul la prima întrebare este diferit în ceea ce privește acele proceduri în care, anterior intrării în vigoare a 2. Dienstrechts-Novelle (A doua lege de modificare a legislației privind funcția publică din anul 2019), a fost stabilită o nouă dată de referință pentru promovare, dar aceasta nu a produs încă efecte asupra poziției salariale a funcționarului public deoarece o decizie a autorității publice nu a fost încă adoptată în aplicarea directă a dreptului Uniunii și în care, în prezent, trebuie să se stabilească din nou, fără luarea în considerare a datei de referință pentru promovare stabilite între timp, data de comparație în raport cu data de referință pentru promovare stabilită în mod discriminatoriu pe motive de vârstă și în care celelalte perioade care se socotesc la jumătate sunt supuse deducerii forfetare?

3)

Dreptul Uniunii, în special articolele 1, 2 și 6 din Directiva 2000/78/CE coroborat cu articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale trebuie să fie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale prin care, în pofida unei noi modalități de stabilire a vechimii în treapta salarială și a poziției salariale, perioadele acumulate în cadrul unui contract de formare cu o colectivitate teritorială națională trebuie să fie luate în considerate la stabilirea datei de comparație numai atunci când funcționarul public a început raportul de muncă după 31 martie 2000, în caz contrar, aceste perioade fiind considerate alte perioade socotite numai la jumătate și fiind, prin urmare, supuse deducerii forfetare, în condițiile în care această reglementare dezavantajează cu precădere funcționarii publici cu mai multă vechime în serviciu?