Recurs introdus la 19 august 2021 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 9 iunie 2021 în cauza T-202/17, Calhau Correia de Paiva/Comisia

(Cauza C-511/21 P)

(2022/C 2/20)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Comisia Europeană (reprezentanți: B. Schima, I. Melo Sampaio, L. Vernier, agenți)

Cealaltă parte din procedură: Ana Calhau Correia de Paiva

Concluziile recurentei

—	anularea hotărârii atacate;

—	respingerea celui de al doilea, celui de al treilea și celui de al patrulea motiv al acțiunii formulate de reclamanta în primă instanță;

—	trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal pentru ca acesta să se pronunțe asupra primului și celui de al cincilea motiv al acțiunii formulate de reclamanta în primă instanță;

—	soluționarea odată cu fondul a cererii privind cheltuielile de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prezentul recurs se îndreaptă împotriva punctelor 54-58 din hotărârea atacată, cu alte cuvinte împotriva acelei părți a hotărârii referitoare la admisibilitatea excepției de nelegalitate invocate de reclamantă împotriva regimului lingvistic al concursului în cauză.

Comisia invocă un motiv unic de recurs, potrivit căruia Tribunal a săvârșit o eroare de drept atunci când a reținut că există o strânsă legătură între motivarea deciziei atacate și regimul lingvistic stabilit în anunțul de concurs și, prin urmare, atunci când a statuat că excepția de nelegalitate a acestui regim este admisibilă.

Motivul unic de recurs cuprinde trei aspecte:

În primul rând, Tribunalul a săvârșit o eroare în calificarea juridică a faptelor, la punctul 54 din hotărârea atacată, atunci când a dedus din nota obținută de reclamantă pentru competența generală „comunicare” că există o strânsă legătură între regimul lingvistic al concursului în cauză și motivarea deciziei atacate.

În al doilea rând, la punctele 55-57 din hotărâre, Tribunalul a săvârșit o eroare în calificarea juridică a faptelor, atunci când a reținut existența unei strânse legături ca urmare a faptului că este mai dificil pentru un candidat să susțină probele în limba a doua decât în limba maternă. Tribunalul a denaturat totodată probele ignorând faptul că, în speță, celelalte limbi pe care le stăpânea reclamanta erau engleza și franceza. Limitarea alegerii celei de a doua limbi a concursului la limbile engleză, franceză sau germană nu îi putea produce, așadar, un dezavantaj.

În al treilea rând și în final, la punctul 58 din hotărârea atacată, Tribunalul a calificat eronat faptele reținând existența unei strânse legături din împrejurarea că reclamanta a fost obligată să susțină probele utilizând un alt tip de tastatură decât QWERTY-PT cu care era obișnuită. Primo, această chestiune nu are legătură cu motivarea deciziei atacate. Secundo, chiar dacă EPSO a propus o alegere limitată a tipurilor de tastatură (AZERTY, QWERTY-EN, QWERTZ-DE), această chestiune este distinctă de chestiunea regimului lingvistic al concursului.