3.1.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 2/15


Recurs introdus la 18 august 2021 de Interessengemeinschaft der Grenzhändler (IGG) împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a patra extinsă) din 9 iunie 2021 în cauza T-47/19, Dansk Erhverv/Comisia

(Cauza C-509/21 P)

(2022/C 2/19)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Interessengemeinschaft der Grenzhändler (IGG) (reprezentanți: M. Bauer, F. von Hammerstein, Rechtsanwälte)

Celelalte părți din procedură: Dansk Erhverv, Comisia Europeană, Danmarks Naturfredningsforening, Republica Federală Germania

Concluziile recurentei

anularea în totalitate a hotărârii atacate;

respingerea acțiunii;

obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Hotărârea atacată este afectată de mai multe erori de drept. Aceasta încalcă diverse noțiuni juridice ale dreptului în materie de ajutoare de stat, inclusiv noțiunea de „dificultăți serioase” privind necesitatea de a iniția procedura oficială, noțiunea de „legătură suficient de directă” între un avantaj și bugetul de stat pentru a stabili criteriul de „resurse de stat” și noțiunea de „caracter divizibil” în ceea ce privește diferite părți ale hotărârii. Hotărârea atacată nu a luat în considerare nici câteva argumente prezentate și/sau a denaturat sau interpretat eronat Decizia C(2018) 6315 final a Comisiei privind ajutorul de stat SA.44865 (2016/FC) – Germania – Presupus ajutor în favoarea unor magazine de băuturi situate la frontiera germană și/sau susținerile recurentei și nu și-a îndeplinit obligația de motivare.

În detaliu, recurenta invocă următoarele motive:

1)

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept și nu a aplicat corect articolul 107 alineatul (1) TFUE prin interpretarea eronată a necesității unei „legături suficient de directe” între un avantaj și bugetul de stat în evaluarea criteriului „resurse de stat”.

2)

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept și nu a aplicat corect articolul 107 alineatul (1) TFUE prin aplicarea unui standard eronat pentru evaluarea de către Comisie a criteriului „resurse de stat” în cazuri de dificultăți de interpretare a dispozițiilor aplicabile, a căror încălcare ar putea fi sancționată cu amenzi.

Partea 1: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept la punctele 159-164 prin respingerea aplicabilității probei „motivelor întemeiate și serioase” elaborate de Comisie.

Partea 2: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept la punctele 140-158 impunând un criteriu suplimentar („necesitatea clarificării progresive a normelor”) în probarea „motivelor întemeiate și serioase”, elaborat de Comisie.

3)

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept la punctele 166-203 prin aplicarea unui standard pentru examinarea de către Comisie a criteriului resurselor de stat dincolo de criteriul „motivelor întemeiate”.

4)

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept la punctele 166-203 cu privire la toate cele șase considerente suplimentare în temeiul cărora a constatat că Comisia se confruntă cu „dificultăți serioase”.

Partea 1: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept la punctul 166 cu privire la legătura dintre neaplicarea amenzilor și neperceperea unei garanții.

Partea 2: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept la punctele 169-175 cu privire la lipsa unui temei juridic in dreptul german.

Partea 3: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept la punctele 175-177 cu privire la divergența dintre opiniile juridice din Germania.

Partea 4: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept la punctele 178-182 cu privire la aplicarea derogării în Germania.

Partea 5: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept la punctele 183-190 cu privire la motivarea autorităților locale.

Partea 6: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept la punctele 191-195 cu privire la necesitatea investigării cadrului juridic de bază.

Partea 7: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept la punctele 196-202 cu privire la interpretarea juridică aplicată de autoritățile locale germane întemeiată pe o „concluzie prin analogie”.

5)

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin respingerea argumentelor suplimentare ale recurentei în susținerea constatărilor potrivit cărora Comisia nu s-a confruntat cu „dificultăți serioase”.

Partea 1: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept la punctele 222-229 prin respingerea argumentelor recurentei privitoare la faptul că dreptul intern nu impune autorităților să aplice amenzi.

Partea 2: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept la punctele 231-234 prin faptul că nu a luat în considerare argumentul recurentei privitor la Hotărârea Curții în cauza Radlberger și la încălcarea articolului 34 TFUE.

6)

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept la punctul 238 prin anularea în totalitate a deciziei Comisiei, inclusiv a părții privind TVA-ul.