–

pentru IM Gestão de Ativos (IMGA) – Sociedade Gestora de Organismos de Investimento Coletivo SA, IMGA Rendimento Semestral, IMGA Ações Portugal Cat A, IMGA Ações América Cat A, IMGA Mercados Emergentes, IMGA Eurofinanceiras, IMGA Eurocarteira, IMGA Rendimento Mais, IMGA Investimento PPR, IMGA Alocação Moderada Cat A, IMGA Alocação Dinâmica Cat A, IMGA Global Equities Selection Cat A, IMGA Liquidez Cat A, IMGA Money Market Cat A, IMGA Euro Taxa Variável Cat A, IMGA Dívida Pública Europeia, IMGA Retorno Global Cat A, IMGA Poupança PPR, IMGA Alocação Conservadora Cat A, IMGA Iberia Equities ESG Cat A, IMGA Iberia Fixed Income ESG Cat A, IMGA Alternativo, CA Curto Prazo, IMGA Ações Europa, IMGA Flexível Cat A, CA Monetário, CA Rendimento, Eurobic PPR/OICVM Ciclo Vida 35-44, Eurobic PPR/OICVM Ciclo Vida 45-54, Eurobic PPR/OICVM Ciclo Vida + 55, Eurobic Seleção Top și IMGA European Equities Cat A, de A. Fernandes de Oliveira, advogado;

–

pentru guvernul portughez, de P. Barros da Costa, C. Chambel Alves, H. Gomes Magno și S. Jaulino, în calitate de agenți;

–

pentru Comisia Europeană, de I. Melo Sampaio și V. Uher, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 5 alineatul (2) din Directiva 2008/7/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 privind impozitarea indirectă a majorării de capital (JO 2008, L 46, p. 11).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între IM Gestão de Ativos (IMGA) – Sociedade Gestora de Organismos de Investimento Coletivo SA și 31 de fonduri deschise de investiții administrate de aceasta, și anume IMGA Rendimento Semestral, IMGA Ações Portugal Cat A, IMGA Ações América Cat A, IMGA Mercados Emergentes, IMGA Eurofinanceiras, IMGA Eurocarteira, IMGA Rendimento Mais, IMGA Investimento PPR, IMGA Alocação Moderada Cat A, IMGA Alocação Dinâmica Cat A, IMGA Global Equities Selection Cat A, IMGA Liquidez Cat A, IMGA Money Market Cat A, IMGA Euro Taxa Variável Cat A, IMGA Dívida Pública Europeia, IMGA Retorno Global Cat A, IMGA Poupança PPR, IMGA Alocação Conservadora Cat A, IMGA Iberia Equities ESG Cat A, IMGA Iberia Fixed Income ESG Cat A, IMGA Alternativo, CA Curto Prazo, IMGA Ações Europa, IMGA Flexível Cat A, CA Monetário, CA Rendimento, Eurobic PPR/OICVM Ciclo Vida 35-44, Eurobic PPR/OICVM Ciclo Vida 45-54, Eurobic PPR/OICVM Ciclo Vida + 55, Eurobic Seleção Top și IMGA European Equities Cat A, pe de o parte, și Autoridade Tributária e Aduaneira (Autoritatea Fiscală și Vamală, Portugalia), pe de altă parte, în legătură cu impunerea unei taxe de timbru asupra comercializării acestor fonduri deschise de investiții.

3

Considerentele (1)-(3) și (9) ale Directivei 2008/7 au următorul cuprins:

[…]

4

Articolul 1 din Directiva 2008/7 prevede:

„Prezenta directivă reglementează impozitarea indirectă a:

5

Articolul 2 din această directivă, intitulat „Societate de capital”, prevede:

„(1)   În înțelesul prezentei directive, «societate de capital» înseamnă:

(2)   În înțelesul prezentei directive, orice altă societate comercială, firmă, [asociație] sau persoană juridică cu scop lucrativ este considerată societate de capital.”

6

Articolul 5 din directiva menționată, intitulat „Tranzacții care nu sunt supuse impozitării indirecte”, prevede la alineatul (2):

„Statele membre nu impun nicio formă de impozitare indirectă în ceea ce privește:

7

Potrivit articolului 1 alineatele (1)-(3) din Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (JO 2009, L 302, p. 32), organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) cărora li se aplică această directivă pot îmbrăca forma contractuală (fonduri deschise de investiții administrate de o societate de administrare) sau de trust (unit trust) sau forma statutară (societate de investiții).

8

Conform articolului 87 prima teză din această directivă:

„Titlurile de participare ale unui OPCVM nu sunt emise decât în cazul în care echivalentul prețului de emisiune net este vărsat în activele OPCVM‑ului în termenele uzuale.”

9

Articolul 1 punctul 1 din Código do Imposto do Selo (Codul taxelor de timbru) prevede:

„Taxa de timbru se percepe pentru toate actele, contractele, documentele, titlurile, înscrisurile și alte operațiuni sau situații juridice prevăzute în Tabela Geral do Imposto do Selo [(Tariful general privind taxa de timbru)], inclusiv pentru transferurile de bunuri cu titlu gratuit.”

10

Tariful general privind taxa de timbru (denumit în continuare „TGIS”) cuprinde o rubrică 17, referitoare la operațiunile financiare, care are următorul cuprins:

„Operațiuni financiare,

[…]

[…]

17.3.4. Alte comisioane și contraprestații pentru servicii financiare, inclusiv comisioanele pentru operațiunile de plată cu cardul – [cota taxei de timbru:] 4 %.”

11

IMGA este o societate de administrare a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare cu capital variabil (denumite în continuare „fonduri deschise de investiții”). Ea administrează și reprezintă cele 31 de fonduri deschise de investiții menționate la punctul 2 din prezenta hotărâre.

12

Pentru a face cunoscute și a comercializa titlurile de participare la fondurile deschise de investiții în discuție, IMGA recurge la instituții financiare, în principal bănci comerciale, care dispun de o rețea de agenții ce acoperă teritoriul portughez și care beneficiază de o experiență în domeniul intermedierii financiare și al plasării de valori mobiliare către public.

13

În perioada cuprinsă între luna ianuarie și luna decembrie 2019, patru bănci au comercializat către publicul larg titluri de participare emise de fondurile deschise de investiții din litigiul principal. Pentru prestarea serviciilor de comercializare care au permis noile aporturi de capital acumulate, aceste bănci au încasat comisioane pe care le‑au facturat IMGA în calitate de administrator al fondurilor deschise de investiții. Băncile au calculat de asemenea taxa de timbru, încasată de la IMGA, pe facturile emise, conform rubricii 17.3.4 din TGIS.

14

În cursul anului 2019, IMGA a facturat fondurilor deschise de investiții comisioane de administrare din care o parte, și anume 8752232,43 euro, consta în valoarea comisioanelor de comercializare a titlurilor de participare subscrise realizată de băncile menționate la punctul precedent, acest cuantum neincluzând însă taxele de timbru stabilite de bănci pentru comisioanele în discuție. De asemenea, IMGA a calculat și a plătit statului o sumă de 350089,30 euro cu titlu de taxă de timbru, în cota de 4 % prevăzută la rubrica 17.3.4 din TGIS, corespunzătoare acelorași comisioane de comercializare, pe care le‑a repercutat asupra fondurilor deschise de investiții.

15

Reclamanții din litigiul principal au formulat un recurs grațios împotriva acestei impuneri a taxei de timbru la Divisão de Serviço Central da Unidade dos Grandes Contributions (Divizia Serviciului Central a Unității Marilor Contribuabili, Portugalia).

16

Întrucât acest recurs a fost respins, reclamanții din litigiul principal au sesizat Tribunal Arbitral Tributário (Centro de Arbitragem Administrativa – CAAD) [Tribunalul Arbitral Fiscal (Centrul de Arbitraj Administrativ – CAAD), Portugalia], instanța de trimitere, solicitând în special să se constate nelegalitatea actelor de stabilire și de taxare inversă referitoare la taxa de timbru în discuție în litigiul principal.

17

În susținerea cererii lor, reclamanții din litigiul principal au invocat două motive. Potrivit primului motiv, perceperea unei taxe de timbru pentru partea din comisionul de administrare facturat de IMGA fondurilor deschise de investiții care corespunde cuantumului comisioanelor de comercializare și taxelor de timbru aferente facturate anterior de bănci și deja supuse de acestea taxelor de timbru exigibile ar constitui o dublă impunere care afectează o prestație unică.

18

Potrivit celui de al doilea motiv, în temeiul articolului 5 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/7, comercializarea de noi subscrieri de titluri de participare la fonduri deschise de investiții ar trebui scutită de orice impozitare indirectă. Această obligație de scutire ar privi atât facturarea serviciului de comercializare de către bănci către IMGA, cât și refacturarea costului aceluiași serviciu de către IMGA către fondurile deschise de investiții.

19

După ce a respins primul motiv, instanța de trimitere arată, în cadrul examinării celui de al doilea motiv, că are îndoieli cu privire la aspectul dacă dreptul Uniunii se opune perceperii unei taxe de timbru asupra remunerației percepute de bănci pentru servicii de comercializare de titluri de participare la fonduri deschise de investiții, fie cu ocazia facturării acestor servicii către societatea de administrare a fondurilor menționate, fie cu ocazia repercutării sumelor achitate pentru respectivele servicii de către societatea de administrare asupra fondurilor amintite.

20

În aceste condiții, Tribunal Arbitral Tributário (Centro de Arbitragem Administrativa – CAAD) [Tribunalul Arbitral Fiscal (Centrul de Arbitraj Administrativ – CAAD)] a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

21

Prin intermediul celor două întrebări, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 5 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/7 trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care prevede impunerea unei taxe de timbru, pe de o parte, asupra remunerației pe care o percepe o instituție financiară din partea unei societăți de administrare de fonduri deschise de investiții pentru furnizarea de servicii de comercializare în scopul unor noi aporturi de capital care vizează subscrierea de titluri de participare la fonduri nou emise, precum și, pe de altă parte, asupra sumelor pe care această societate de administrare le percepe de la fonduri deschise de investiții în măsura în care aceste sume includ remunerația pe care societatea de administrare menționată a plătit‑o instituțiilor financiare pentru respectivele servicii de comercializare.

22

Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, potrivit articolului 1 litera (a) din Directiva 2008/7, aceasta reglementează impozitarea indirectă a aporturilor la capitalul societăților de capital. Printre aceste impozite indirecte figurează taxa de timbru aplicată operațiunilor cu valori mobiliare, precum și celelalte impozite indirecte care prezintă aceleași caracteristici ca taxa de timbru aplicată operațiunilor cu valori mobiliare, așa cum reiese din considerentul (2) al acestei directive.

23

Articolul 2 alineatul (2) din directiva menționată prevede, pe de altă parte, că orice societate comercială, firmă, asociație sau persoană juridică cu scop lucrativ care nu se încadrează în categoriile de societăți de capital menționate la alineatul (1) al aceluiași articol este considerată societate de capital.

24

În speță, din decizia de trimitere reiese că impozitul în discuție în litigiul principal constituie o taxă de timbru prelevată asupra remunerației băncilor pentru serviciile de comercializare de noi subscrieri de titluri de participare la fonduri deschise de investiții. Rezultă de asemenea că, în dreptul portughez, noțiunea de „fonduri de plasament” vizează o masă de patrimoniu, fără personalitate juridică, care aparține participanților potrivit regimului general al comunității.

25

Or, Curtea a statuat deja că o grupare de persoane care nu are personalitate juridică și ai cărei membri aduc capitaluri la un patrimoniu separat în vederea atingerii unui scop lucrativ trebuie considerată o „asociație cu scop lucrativ”, în sensul articolului 2 alineatul (2) din Directiva 2008/7, astfel încât, în temeiul acestei din urmă dispoziții, este asimilată unei societăți de capital în înțelesul directivei menționate (a se vedea în acest sens Hotărârea din 12 noiembrie 1987, Amro Aandelen Fonds, 112/86, EU:C:1987:488, punctul 13).

26

Din aceste considerații rezultă că fondurile deschise de investiții precum cele în discuție în litigiul principal trebuie asimilate societăților de capital și, prin urmare, intră în domeniul de aplicare al Directivei 2008/7.

27

Odată făcute aceste observații introductive, trebuie amintit că articolul 5 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/7 interzice statelor membre să impună orice formă de impozitare indirectă în ceea ce privește crearea, emiterea, admiterea în vederea cotării la bursa de valori, punerea în circulație sau tranzacționarea acțiunilor sau a altor titluri de valoare de același tip sau a certificatelor reprezentând astfel de titluri de valoare, indiferent de emitent.

28

Totuși, având în vedere obiectivul urmărit de directiva menționată, articolul 5 din aceasta trebuie să facă obiectul unei interpretări largi, pentru a evita ca interdicțiile pe care le prevede să fie private de efect util. Așadar, interdicția impozitării operațiunilor de majorare de capital se aplică și operațiunilor care nu sunt expres vizate de această interdicție, în condițiile în care o asemenea impozitare echivalează cu impozitarea unei operațiuni care face parte integrantă dintr‑o operațiune globală referitoare la majorarea de capital (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 octombrie 2017, Air Berlin, C‑573/16, EU:C:2017:772, punctele 31 și 32 și jurisprudența citată).

29

Astfel, Curtea a statuat că, din moment ce o emisiune de titluri are sens numai din momentul în care aceste titluri își găsesc cumpărători, o taxă aplicată primei achiziții a unui titlu nou emis afectează în realitate însăși emiterea acestui titlu în măsura în care face parte integrantă dintr‑o operațiune globală referitoare la majorarea de capital. Obiectivul de a menține efectul util al articolului 5 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/7 implică, prin urmare, că „emiterea”, în sensul acestei dispoziții, include prima achiziționare de titluri care se efectuează în cadrul emiterii acestora (a se vedea prin analogie Hotărârea din 15 iulie 2004, Comisia/Belgia, C‑415/02, EU:C:2004:450, punctele 32 și 33).

30

De asemenea, Curtea a considerat că transferul proprietății juridice asupra acțiunilor, numai în scopul unei operațiuni de admitere a respectivelor acțiuni la bursa de valori și fără consecințe asupra proprietății efective a acestora, trebuie privită ca fiind doar o operațiune accesorie, integrată în această operațiune de admitere, care, conform articolului 5 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/7, nu poate fi supusă niciunei impozitări, indiferent de formă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 octombrie 2017, Air Berlin, C‑573/16, EU:C:2017:772, punctele 35 și 36).

31

Or, din moment ce servicii de comercializare de titluri de participare la fonduri deschise de investiții precum cele în discuție în litigiul principal prezintă o legătură strânsă cu operațiunile de emitere și de punere în circulație a titlurilor de valoare, în sensul articolului 5 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/7, ele trebuie considerate ca făcând parte integrantă dintr‑o operațiune globală referitoare la majorarea de capital.

32

Astfel, sub rezerva unei verificări de către instanța de trimitere, aceste fonduri intră în domeniul de aplicare al Directivei 2009/65, în temeiul articolului 1 alineatele (1)-(3) din aceasta. În această privință, plata prețului corespunzător titlurilor de participare achiziționate, singurul obiectiv al unei operațiuni de comercializare, este legată de esența majorării de capital și este, după cum reiese din articolul 87 din Directiva 2009/65, o condiție care trebuie îndeplinită pentru a fi emise titlurile de participare la fondurile în cauză.

33

Rezultă că faptul de a face cunoscute publicului existența unor instrumente de investiții pentru a promova subscrierea de titluri de participare la fonduri deschise de investiții constituie un demers comercial necesar și care, în această calitate, trebuie considerat ca fiind o operațiune accesorie, integrată în operațiunea de emitere și de punere în circulație a titlurilor de participare la fondurile respective.

34

Pe de altă parte, din moment ce aplicarea articolului 5 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/7 depinde de legătura strânsă a serviciilor de comercializare cu asemenea operațiuni de emitere și de punere în circulație, este indiferent, în scopul unei astfel de aplicări, că s‑a ales ca respectivele operațiuni de comercializare să fie încredințate unor entități terțe, iar nu să fie efectuate în mod direct.

35

În această privință, trebuie amintit că, pe de o parte, dispoziția menționată nu subordonează obligația statelor membre de a scuti operațiunile de majorare de capital niciunei condiții privind calitatea entității însărcinate să realizeze aceste operațiuni. Pe de altă parte, existența sau inexistența unei obligații legale de a angaja serviciile unui terț nu este o condiție relevantă atunci când trebuie să se stabilească dacă o operațiune trebuie considerată ca făcând parte integrantă dintr‑o operațiune globală în legătură cu majorarea de capital (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 octombrie 2017, Air Berlin, C‑573/16, EU:C:2017:772, punctul 37).

36

Rezultă că serviciile de comercializare precum cele în discuție în litigiul principal fac parte integrantă dintr‑o operațiune de majorare de capital, astfel încât grevarea sa printr‑o taxă de timbru intră sub incidența interdicției prevăzute la articolul 5 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/7.

37

De altfel, trebuie să se constate că efectul util al acestei dispoziții ar fi compromis dacă, deși ea se opune impunerii unei taxe de timbru asupra remunerațiilor percepute de bănci pentru servicii de comercializare de noi titluri de participare la fonduri deschise de investiții de la societatea de administrare a acestora, s‑ar permite ca respectiva taxă de timbru să se aplice acelorași remunerații atunci când ele sunt refacturate fondurilor în cauză de către societatea de administrare menționată.

38

Ținând seama de considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la întrebările adresate că articolul 5 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/7 trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care prevede impunerea unei taxe de timbru, pe de o parte, asupra remunerației pe care o percepe o instituție financiară din partea unei societăți de administrare de fonduri deschise de investiții pentru furnizarea de servicii de comercializare în scopul unor noi aporturi de capital care vizează subscrierea de titluri de participare la fonduri nou emise, precum și, pe de altă parte, asupra sumelor pe care această societate de administrare le percepe de la fonduri deschise de investiții în măsura în care aceste sume includ remunerația pe care societatea de administrare menționată a plătit‑o instituțiilor financiare pentru respectivele servicii de comercializare.

39

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declară:

Articolul 5 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/7/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 privind impozitarea indirectă a majorării de capital

trebuie interpretat în sensul că

se opune unei reglementări naționale care prevede impunerea unei taxe de timbru, pe de o parte, asupra remunerației pe care o percepe o instituție financiară din partea unei societăți de administrare de fonduri deschise de investiții pentru furnizarea de servicii de comercializare în scopul unor noi aporturi de capital care vizează subscrierea de titluri de participare la fonduri nou emise, precum și, pe de altă parte, asupra sumelor pe care această societate de administrare le percepe de la fonduri deschise de investiții în măsura în care aceste sume includ remunerația pe care societatea de administrare menționată a plătit‑o instituțiilor financiare pentru respectivele servicii de comercializare.