19.10.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 348/23


Acțiune introdusă la 13 august 2020 – LP/Parlamentul

(Cauza T-519/20)

(2020/C 348/33)

Limba de procedură: neerlandeza

Părțile

Reclamant: LP (reprezentanți: J. Bosquet și G. Op de Beeck, avocați)

Pârât: Parlamentul European

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

Anularea deciziei de refuz al recrutării reclamantului ca asistent parlamentar acreditat la Parlamentul European a Autorității împuternicite să facă numiri din 22 octombrie 2019 (cea dintâi decizie atacată);

anularea deciziei secretarului-general al Parlamentului European din 14 mai 2020 de respingere a plângerii introduse de reclamant în temeiul articolului 90 alineatul (2) din Statutul funcționarilor împotriva celei dintâi decizii atacate (cea de a doua decizie atacată);

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă un motiv.

Unicul motiv: încălcarea articolului 128 alineatul (2) litera (c) din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene și a articolului 41 alineatele (1) și (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Încălcarea articolului 128 alineatul (2) litera (c) din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene, întrucât Parlamentul European în mod eronat a interpretat acest articol în sensul că deținerea unui cazier judiciar curat constituie o cerință. Acest articol se referă însă la aprecierea privind funcția, potrivit căreia o mențiune în extrasul de cazier judiciar, este relevantă în cazul în care este de natură să aducă atingere unei caracteristici specifice funcției sau este de natură să aibă un impact asupra exercitării unei activități profesionale. Motivarea deciziilor atacate este contrară articolului sus-menționat, având în vedere că pârâtul confirmă în cea de a doua decizie atacată că nu există o amenințare actuală, reală și suficient de serioasă pentru exercitarea corespunzătoare a funcției, având în vedere că este vorba despre „îndoieli” cu privire la integritatea morală a reclamantului.

Încălcarea articolului 41 alineatele (1) și (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a principiului diligenței conținut de aceasta, întrucât Parlamentul European nu a ținut seama de toate elementele relevante în aprecierea sa din cadrul recrutării reclamantului. Nu s-a luat în considerare legătura de încredere cu membrul Parlamentului European în discuție și faptul că reclamantul este deja asistent parlamentar în cadrul parlamentului unei regiuni a Belgiei. De asemenea, Parlamentul European nu a ținut seama de recunoașterea culpei conținută în plângerea formulată de reclamant întrucât a apreciat că acesta din urmă ar fi lipsit de simțul răspunderii întrucât minimizează infracțiunea înscrisă în extrasul de cazier judiciar. Deciziile atacate sunt deci și nemotivate.