—

anularea deciziei din 15 aprilie 2020 a Comitetului unic de rezoluție privind contribuțiile ex ante la Fondul unic de rezoluție pentru anul 2020 (SRB/ES/2020/24 – 1405146-2020-JB), în măsura în care o privește pe reclamantă;

—

obligarea SRB la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv întemeiat pe încălcarea articolului 5 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul delegat (UE) 2015/63 al Comisiei (1), întrucât fondurile clienților administrate de reclamantă cu titlu fiduciar nu au fost excluse de la calcularea contribuției ex ante la Fondul unic de rezoluție pentru anul 2020.

2.

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 70 alineatul (2) a doua teză litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (2) coroborat cu articolul 103 alineatul (7) din Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3), întrucât decizia încalcă principiul proporționalității, atunci când aceasta, doar pe baza pasivelor fiduciare, lipsite de riscuri, evidențiate de reclamantă în bilanț, a stabilit o taxă bancară de 200 de ori mai mare.

3.

Al treilea motiv întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament, întrucât decizia tratează în mod diferit reclamanta în raport cu instituții de credit ale căror standarde naționale de contabilitate nu impun evidențierea pasivelor fiduciare sau care întocmesc bilanțul pe baza normelor IFRS, precum firme de investiții care administrează fonduri ale clienților, fără ca acest lucru să fie justificat în mod obiectiv.

4.

Al patrulea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 16 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”), întrucât decizia afectează libertatea de a desfășura o activitate comercială, deoarece includerea pasivelor fiduciare, lipsite de riscuri, în baza de impozitare conduce la o creștere de 200 de ori a taxei bancare a reclamantei pentru anul 2020, fără ca o astfel de afectare să fie justificată.

5.

Al cincilea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 49 coroborat cu articolul 54 TFUE, întrucât decizia o restrânge pe reclamantă în activitatea sa comercială din statul membru al sediului său principal, iar această restrângere este disproporționată și o discriminează pe reclamantă în raport cu instituțiile de credit din alte state membre.

6.

Al șaselea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 41 alineatul (1) și alineatul (2) litera (a) din cartă, întrucât reclamanta nu a fost ascultată înainte de adoptarea deciziei de către sesiunea executivă a pârâtului.

7.

Al șaptelea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 41 alineatul (1) și alineatul (2) litera (c) din cartă, precum și a articolului 296 al doilea paragraf TFUE, întrucât decizia nu respectă cerințele de motivare a actelor autorităților administrative europene.

8.

Al optulea motiv (cu titlu subsidiar) întemeiat pe nulitatea temeiului juridic pentru baza de impozitare potrivit articolului 14 alineatul (2) coroborat cu articolul 3 punctul 11 din Regulamentul delegat (UE) 2015/63, pentru încălcarea principiului egalității de tratament, întrucât decizia tratează în mod diferit, nejustificat în mod obiectiv, instituții de credit care, în conformitate cu standardele naționale de contabilitate ale acestora, trebuie să evidențieze în pasivul bilanțului pasivele fiduciare, în comparație cu alte instituții de credit ale căror standarde naționale de contabilitate nu impun evidențierea pasivelor fiduciare sau care întocmesc bilanțul pe baza normelor IFRS.

9.

Al nouălea motiv (cu titlu subsidiar) întemeiat pe nulitatea temeiului juridic pentru baza de impozitare potrivit articolului 14 alineatul (2) coroborat cu articolul 3 punctul 11 din Regulamentul delegat (UE) 2015/63, pentru încălcarea articolului 16 din cartă, întrucât decizia afectează libertatea de a desfășura o activitate comercială, iar o asemenea afectare nu este justificată.

10.

Al zecelea motiv (cu titlu subsidiar) întemeiat pe nulitatea temeiului juridic pentru baza de impozitare potrivit articolului 14 alineatul (2) coroborat cu articolul 3 punctul 11 din Regulamentul delegat (UE) 2015/63, pentru încălcarea articolului 49 coroborat cu articolul 54 TFUE, întrucât decizia încalcă libertatea de stabilire.