Ordonanța Curții (Camera a șaptea) din 4 februarie 2021 –
CDT
(Cauza C-321/20) ( 1 )
„Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Protecția consumatorilor – Efectele în timp ale unei hotărâri – Directiva 93/13/CEE – Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii – Competențele instanței naționale în prezența unei clauze calificate drept «abuzivă» – Clauză de exigibilitate anticipată – Suprimare parțială a conținutului unei clauze abuzive – Principiul securității juridice – Obligația de interpretare conformă ”
|
1. |
Întrebări preliminare – Răspuns care poate fi în mod clar dedus din jurisprudență – Aplicarea articolului 99 din Regulamentul de procedură (Regulamentul de procedură al Curții, art. 99) (a se vedea punctul 21) |
|
2. |
Întrebări preliminare – Interpretare – Efectul în timp al hotărârilor de interpretare – Efect retroactiv (art. 267 TFUE) (a se vedea punctul 24) |
|
3. |
Acte ale instituțiilor – Directive – Executare de către statele membre – Necesitatea de a asigura eficacitatea directivelor – Obligațiile instanțelor naționale – Obligația de interpretare conformă – Întindere – Interpretare contra legem a dreptului național – Excludere [art. 4 alin. (3) TFUE; art. 288 TFUE] (a se vedea punctele 27-29) |
|
4. |
Protecția consumatorilor – Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii – Directiva 93/13 – Declararea caracterului abuziv al unei clauze – Domeniu de aplicare – Reglementare națională care permite instanței naționale care constată nulitatea unei clauze abuzive să îi revizuiască conținutul – Hotărâre a Curții de constatare a incompatibilității acestei reglementări cu Directiva 93/13 – Reglementare care nu a făcut încă obiectul unei modificări la momentul încheierii contractului – Neaplicare a acestei dispoziții în privința instanței naționale – Admisibilitate – Încălcarea principiului securității juridice – Inexistență – Verificare a interpretării conforme ce revine instanței naționale [Directiva 93/13 a Consiliului, art. 6 alin. (1)] (a se vedea punctele 30-33 și dispozitiv 1) |
|
5. |
Protecția consumatorilor – Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii – Directiva 93/13 – Declararea caracterului abuziv al unei clauze – Domeniu de aplicare – Reglementare națională care permite instanței naționale care constată nulitatea unei clauze abuzive să îi revizuiască conținutul – Inadmisibilitate [Directiva 93/13 a Consiliului, art. 6 alin. (1)] (a se vedea punctele 36, 40 și 41) |
|
6. |
Protecția consumatorilor – Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii – Directiva 93/13 – Declararea caracterului parțial abuziv al unei clauze – Întindere – Menținerea în vigoare a părții neabuzive a clauzei care determină modificarea conținutului său – Inadmisibilitate – Înlocuirea unei clauze abuzive de către instanța națională cu o dispoziție de drept național – Admisibilitate – Condiții (Directiva 93/13 a Consiliului, art. 6 și 7) (a se vedea punctele 42-46 și dispozitiv 2) |
Dispozitivul
|
1) |
Dreptul Uniunii, în special principiul securității juridice, trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca instanța națională să refuze aplicarea unei dispoziții de drept național care îi permite să revizuiască o clauză abuzivă dintr-un contract încheiat între un profesionist și un consumator într-o situație în care această dispoziție, care a fost declarată contrară articolului 6 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, prin Hotărârea din 14 iunie 2012, Banco Español de Crédito (C 618/10, EU:C:2012:349), nu făcuse încă obiectul unei modificări legislative, în conformitate cu această hotărâre, în momentul încheierii contractului. |
|
2) |
Principiul securității juridice trebuie interpretat în sensul că nu permite instanței naționale, care a constatat caracterul abuziv al unei clauze contractuale, în sensul articolului 3 din Directiva 93/13, să revizuiască conținutul acestei clauze, astfel încât această instanță este obligată să înlăture aplicarea acestuia. Totuși, articolele 6 și 7 din această directivă nu se opun ca instanța națională să înlocuiască o astfel de clauză cu o dispoziție de drept național cu caracter supletiv, în măsura în care contractul de împrumut în cauză nu poate subzista în cazul suprimării acestei clauze abuzive, iar anularea contractului în ansamblu îl expune pe consumator la consecințe deosebit de prejudiciabile, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere. |
( 1 ) JO C 359, 26.10.2020.