1)

Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că revine instanței naționale sarcina de a constata caracterul abuziv al unei clauze dintr-un contract încheiat între un profesionist și un consumator, chiar dacă aceasta a fost modificată pe cale contractuală de părțile respective. O asemenea constatare determină restabilirea situației în care s-ar fi aflat consumatorul în lipsa acestei clauze al cărei caracter abuziv ar fi fost constatat, cu excepția cazului în care acesta din urmă a renunțat la o astfel de restabilire prin modificarea clauzei abuzive menționate printr-un consimțământ liber și în cunoștință de cauză, aspect a cărui verificare este de competența instanței naționale. Cu toate acestea, din dispoziția menționată nu rezultă că constatarea caracterului abuziv al clauzei inițiale ar avea, în principiu, ca efect anularea contractului, din moment ce modificarea acestei clauze a permis restabilirea echilibrului între obligațiile și drepturile acestor părți care decurg din contract și înlăturarea viciului care o afecta.

2)

Articolul 6 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13 trebuie interpretate în sensul că, pe de o parte, nu se opun ca instanța națională să elimine doar elementul abuziv al unei clauze dintr-un contract încheiat între un profesionist și un consumator atunci când obiectivul de descurajare urmărit de această directivă este asigurat prin dispoziții legislative naționale care reglementează utilizarea acestuia, în măsura în care respectivul element constă într-o obligație contractuală distinctă, care poate face obiectul unei examinări individualizate a caracterului său abuziv. Pe de altă parte, aceste dispoziții se opun ca instanța de trimitere să elimine doar elementul abuziv al unei clauze dintr-un contract încheiat între un profesionist și un consumator atunci când o astfel de eliminare ar echivala cu revizuirea conținutului clauzei menționate, afectând substanța acesteia, aspect a cărui verificare va reveni acestei instanțe.

3)

Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că consecințele constatării judiciare a prezenței unei clauze abuzive într-un contract încheiat între un profesionist și un consumator intră sub incidența dispozițiilor dreptului național, întrucât problema menținerii unui astfel de contract trebuie să fie apreciată din oficiu de instanța națională potrivit unei abordări obiective în temeiul acestor dispoziții.

4)

Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13 coroborat cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că revine instanței naționale care constată caracterul abuziv al unei clauze dintr-un contract încheiat de un profesionist cu un consumator sarcina de a-l informa pe acesta din urmă, în cadrul normelor naționale de procedură și în urma unei dezbateri contradictorii, cu privire la consecințele juridice pe care le poate determina anularea unui astfel de contract, independent de reprezentarea consumatorului de către un mandatar profesionist.