1

Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, a publicat, la 19 martie 2019, un anunț de participare privind o procedură de cerere de ofertă pentru atribuirea unui contract privind reducerea prafului și a oxizilor de azot din unitățile B1 și B2 ale centralei termice Kosovo B, cu numărul de referință EuropeAid/140043/DH/WKS/XK (denumit în continuare „anunțul de participare”).

2

Punctul 17.2) din anunțul de participare, astfel cum a fost modificat prin corrigendumul nr. 2 din 17 aprilie 2019, conține criteriile de selecție și de atribuire referitoare la capacitatea tehnică și profesională a candidatului.

3

Punctul 17.2) litera (a) din anunțul de participare prevede că candidatul trebuie să fi finalizat în ultimii opt ani cel puțin un proiect de aceeași natură și complexitate care acoperă anumite categorii bine precizate în anunțul menționat, executat pe centrale pe bază de lignit cu o putere electrică nominală de cel puțin 200 de megawați (MW).

4

Conform punctului 17.2) litera (c) din anunțul de participare, în cazul unei oferte care provine de la o companie mixtă sau de la un consorțiu, membrul său lider trebuie să aibă capacitatea de a realiza cel puțin 40 % din lucrările contractate prin mijloace proprii.

5

Procedura prevăzută în anunțul de participare pentru atribuirea contractului în cauză era o procedură restrânsă. Punctul 13 din anunțul de participare precizează în această privință că, pe baza candidaturilor primite, va fi stabilită o preselecție și că numai candidații care îndeplinesc criteriile de selecție vor fi preselecționați și vor fi invitați de autoritatea contractantă să depună o ofertă (în continuare „lista restrânsă”). În plus, anunțul de participare arăta că, pe baza candidaturilor primite, între patru și șase candidați vor fi invitați să depună o ofertă detaliată pentru contractul în discuție.

6

Reclamantele, Intering Sh.p.k, Steinmüller Engineering GmbH, Deling d.o.o. za proizvodnju, promet i usluge și ZM‑Vikom d.o.o. za proizvodnju, konstrukcije i montažu, au format un consorțiu și și‑au manifestat interesul de a participa la procedură prezentând, în termenul prevăzut, până la 6 mai 2019, un dosar de candidatură care conținea anumite documente.

7

După expirarea termenului stabilit pentru depunerea dosarelor de candidatură, comitetul de evaluare a invitat reclamantele, în trei rânduri, să îi furnizeze clarificări cu privire la documentele prezentate.

8

Reclamantele au răspuns la solicitările de informații.

9

Prin scrisoarea din 7 iunie 2019, cu referința Ares(2019)3677456, adresată liderului consorțiului, Intering, Comisia a informat reclamantele că nu a fost preselectată candidatura lor, dat fiind că nu îndeplinea criteriile prevăzute la punctul 17.2) literele (a) și (c) din anunțul de participare (denumită în continuare „decizia din 7 iunie 2019”).

10

Prin scrisoarea din aceeași zi, reclamantele au contestat decizia din 7 iunie 2019.

11

Prin scrisoarea din 13 iunie 2019, completată printr‑o scrisoare din 28 iunie 2019, care cuprindea mai multe informații și documente care nu fuseseră prezentate împreună cu dosarul de candidatură inițial, reclamantele au introdus o plângere referitoare la decizia din 7 iunie 2019, solicitând suspendarea executării deciziei menționate și înscrierea lor în lista restrânsă.

12

În urma acestei plângeri, procedura de atribuire a contractului a fost suspendată în vederea reexaminării, ceea ce s‑a comunicat reclamantelor prin scrisoarea din 23 iulie 2019, cu referința AresD(2019)NA/vk/4806398.

13

Prin scrisoarea din 30 iulie 2019, cu referința Ares(2019)4979920 (denumită în continuare „decizia din 30 iulie 2019”), Comisia a informat reclamantele, pe de o parte, că decizia din 7 iunie 2019 a fost anulată din cauza lipsei de claritate a criteriului de selecție menționat la punctul 17.2) litera (c) din anunțul de participare, care, în consecință, a fost eliminat dintre criteriile de selecție, și, pe de altă parte, că a fost respinsă din nou candidatura lor. În această privință, decizia din 30 iulie 2019 arăta că, după reevaluarea dosarului de candidatură al reclamantelor, astfel cum a fost prezentat în termenul prevăzut de până la 6 mai 2019, s‑a constatat că acesta nu conținea în special nicio dovadă a faptului că criteriul capacității tehnice și profesionale prevăzut la punctul 17.2) litera (a) din acest anunț a fost respectat.

14

În aceeași zi, o altă scrisoare, cu referința Ares(2019)4980092, care avea un conținut aproape identic cu cel al deciziei din 30 iulie 2019, a fost adresată liderului consorțiului.

15

Prin scrisoarea din 1 august 2019, completată prin scrisoarea din 2 august 2019, reclamantele au introdus o plângere împotriva deciziei din 30 iulie 2019 și au solicitat suspendarea achiziției.

16

Prin scrisoarea din 7 august 2019, cu referința Ares(2019)5134299, reclamantele au fost informate că se menținea preselecția și că se refuza orice nouă suspendare a procedurii de atribuire a contractului.

17

La 18 octombrie 2019, contractul a fost atribuit definitiv consorțiului Engineering Dobersek GmbH, Hamon Thermal Europe SA und RJM Corporation (EC) Limited (în continuare „decizia din 18 octombrie 2019”).

18

Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 25 iulie 2019, reclamantele au introdus prezenta acțiune.

19

În cererea introductivă, reclamantele solicită Tribunalului:

20

Prin înscrisul separat depus la grefa Tribunalului la 2 august 2019, reclamantele au solicitat, în temeiul articolului 86 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, să li se dea posibilitatea să adapteze cererea introductivă pentru ca acțiunea lor să nu mai vizeze decizia din 7 iunie 2019, ci pe cea din 30 iulie 2019.

21

Comisia nu a depus observații în termenul stabilit în răspunsul la memoriul în adaptare al reclamantelor.

22

Prin înscrisul separat depus la grefa Tribunalului la 7 august 2019, reclamantele au introdus o cerere de măsuri provizorii în temeiul articolului 278 TFUE și al articolului 156 din Regulamentul de procedură, având ca obiect în esență suspendarea executării deciziei din 30 iulie 2019, precum și suspendarea procedurii de atribuire a contractului.

23

Prin Ordonanța din 13 septembrie 2019, Intering și alții/Comisia (T‑525/19 R, nepublicată, EU:T:2019:606), președintele Tribunalului a respins cererea de măsuri provizorii menționată și a dispus soluționarea odată cu fondul a cererii privind cheltuielile de judecată.

24

Prin înscrisul separat depus la grefa Tribunalului la 9 octombrie 2019, reclamantele au introdus o nouă cerere de măsuri provizorii în temeiul articolului 278 TFUE și al articolului 156 din Regulamentul de procedură, având ca obiect în esență suspendarea executării deciziei din 30 iulie 2019, precum și suspendarea procedurii de atribuire a contractului.

25

Prin Ordonanța din 11 noiembrie 2019, Intering și alții/Comisia (T‑525/19 R II, nepublicată, EU:T:2019:787), Tribunalul a respins respectiva cerere de măsuri provizorii a reclamantelor și a dispus soluționarea odată cu fondul a cererii privind cheltuielile de judecată.

26

La 8 octombrie 2019, Comisia a depus la grefa Tribunalului memoriul în apărare.

27

În memoriul în apărare, Comisia solicită Tribunalului:

28

La 4 decembrie 2019, reclamantele au depus la grefa Tribunalului replica.

29

În replică, reclamantele solicită în esență Tribunalului:

30

La 27 martie 2020, Comisia a depus la grefa Tribunalului duplica.

31

În duplică, Comisia invită în esență Tribunalul să se pronunțe în conformitate cu concluziile prezentate în memoriul în apărare și să respingă cererea având ca obiect anularea deciziei din 18 octombrie 2019.

32

Tribunalul (Camera întâi) a decis, în temeiul articolului 106 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, să se pronunțe fără parcurgerea fazei orale a procedurii.

33

În replică, reclamantele susțin că Comisia nu a depus în termenele stabilite memoriul în apărare și nu a depus nici o cerere de prelungire, astfel încât acestea ar fi putut solicita Tribunalului să se pronunțe în lipsă, ceea ce însă nu au făcut.

34

În această privință, este necesar să se constate că această susținere a reclamantelor rezultă dintr‑o confuzie între data depunerii memoriului în apărare la grefa Tribunalului, pe de o parte, și cea a notificării sale către reclamante, pe de altă parte.

35

Astfel, din elementele dosarului reiese că, în conformitate cu articolul 6 din Decizia Tribunalului din 11 iulie 2018 referitoare la depunerea și la notificarea de acte de procedură prin intermediul aplicației e‑Curia, cererea introductivă a fost notificată Comisiei la 29 iulie 2019 și că memoriul în apărare a fost depus la Tribunal la 8 octombrie 2019. Memoriul în apărare a fost, așadar, depus la grefa Tribunalului în termenul de două luni stabilit la articolul 81 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, prelungit cu termenul pentru considerente de distanță prevăzut la articolul 60 din același regulament.

36

Faptul că memoriul menționat a fost notificat reclamantelor după acest termen nu are nicio incidență asupra depunerii sale la grefa Tribunalului în conformitate cu dispozițiile relevante ale Regulamentului de procedură. Așadar, faza scrisă a procedurii a continuat în mod întemeiat.

37

Având în vedere ceea ce precedă, trebuie respins argumentul reclamantelor potrivit căruia Comisia a încălcat prevederile Regulamentului de procedură referitoare la termenul de depunere a memoriului în apărare.

38

Este necesar să se constate că concluziile care figurează în cererea introductivă, astfel cum au fost adaptate în urma memoriului în adaptare, urmăresc numai anularea deciziei din 30 iulie 2019. Abia în stadiul replicii reclamantele au solicitat anularea deciziei din 18 octombrie 2019.

39

Or, presupunând că reclamantele au intenționat să introducă o nouă acțiune având ca obiect anularea deciziei din 18 octombrie 2019 în cadrul replicii, este suficient să se amintească faptul că, potrivit articolului 21 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, aplicabil Tribunalului în temeiul articolului 53 din același statut, Curtea de Justiție a Uniunii Europene este sesizată printr‑o cerere adresată grefierului, iar nu, precum în speță, prin depunerea unui act în cadrul unei proceduri care este deja pendinte.

40

În plus, în ipoteza în care reclamantele ar fi intenționat numai să își modifice concluziile pentru ca acestea să vizeze și decizia din 18 octombrie 2019, trebuie amintit că, potrivit articolului 76 din Regulamentul de procedură, reclamantul are obligația de a defini obiectul litigiului și de a‑și prezenta concluziile în actul de sesizare a instanței. Deși articolul 84 alineatul (1) din același regulament permite invocarea de motive noi pe parcursul procesului, cu condiția ca acestea să se întemeieze pe elemente de drept și de fapt care au apărut în cursul procedurii, el nu poate fi interpretat în sensul că autorizează reclamantul să sesizeze instanța Uniunii cu concluzii noi și să modifice astfel obiectul litigiului sau natura acțiunii (Hotărârea din 7 noiembrie 2019, Rose Vision/Comisia, C‑346/18 P, nepublicată, EU:C:2019:939, punctul 43). Astfel, sub rezerva împrejurărilor prevăzute la articolul 86 din Regulamentul de procedură, numai concluziile prezentate în cererea de sesizare pot fi luate în considerare, iar temeinicia acțiunii trebuie examinată numai în raport cu concluziile cuprinse în cererea de sesizare a instanței [Hotărârea din 21 octombrie 2015, Petco Animal Supplies Stores/OAPI – Gutiérrez Ariza (PETCO), T‑664/13, EU:T:2015:791, punctul 25, și Hotărârea din 8 noiembrie 2017, De Nicola/Curtea de Justiție a Uniunii Europene, T‑99/16, nepublicată, EU:T:2017:790, punctul 28].

41

Așadar, trebuie să se examineze dacă cererea de anulare a deciziei din 18 octombrie 2019 se încadrează în împrejurările prevăzute la articolul 86 din Regulamentul de procedură. Alineatul (1) al acestei dispoziții prevede că, atunci când un act a cărui anulare este solicitată este înlocuit sau modificat printr‑un alt act având același obiect, reclamantul poate, înainte de închiderea fazei orale a procedurii sau înainte de decizia Tribunalului de a se pronunța fără parcurgerea fazei orale a procedurii, să își adapteze cererea introductivă pentru a ține cont de acest element nou.

42

Or, este necesar să se constate că, deși decizia din 18 octombrie 2019 este ulterioară introducerii prezentei acțiuni, ea nici nu o înlocuiește, nici nu o modifică pe cea din 30 iulie 2019.

43

Prin urmare, trebuie să se concluzioneze că reclamantele nu pot invoca articolul 86 din Regulamentul de procedură pentru a‑și adapta concluziile în stadiul replicii, pentru ca acestea să vizeze și decizia din 18 octombrie 2019.

44

Rezultă că cererea de anulare a deciziei din 18 octombrie 2019 este vădit inadmisibilă.

45

Trebuie amintit că, astfel cum se precizează la punctul 13 de mai sus, prin decizia din 30 iulie 2019, Comisia a informat reclamantele că, pe de o parte, decizia din 7 iunie 2019 a fost anulată din cauza lipsei de claritate a criteriului de selecție menționat la punctul 17.2) litera (c) din anunțul de participare și că, pe de altă parte, a fost respinsă din nou candidatura lor ca urmare a faptului că aceasta nu conținea nicio probă privind respectarea criteriului capacității tehnice și profesionale prevăzut la punctul 17.2) litera (a) din acest anunț.

46

În susținerea cererii lor de anulare a deciziei din 30 iulie 2019, reclamantele invocă șapte motive. Primul motiv este întemeiat pe o încălcare a principiilor transparenței, proporționalității și egalității de tratament, întrucât Comisia ar fi omis să clarifice îndoielile sale în legătură cu documentele depuse de reclamante. Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea principiilor transparenței și proporționalității, precum și a dispozițiilor Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO 2018, L 193, p. 1, denumit în continuare „Regulamentul financiar”), întrucât Comisia ar fi omis să motiveze excluderea reclamantelor de la continuarea procedurii de cerere de ofertă și nu le‑ar fi acordat nicidecum acces la raportul de evaluare detaliat și la informațiile privind avantajele și caracteristicile candidaților selectați pe lista restrânsă. Al treilea motiv este întemeiat pe o încălcare a principiului general potrivit căruia nu trebuie să se aducă nicio modificare documentelor contractului în cursul procedurii de cerere de ofertă. Al patrulea motiv este întemeiat pe o încălcare a articolului 5 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 231/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA II) (JO 2014, L 77, p. 11) și a articolului 1 alineatele (3) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 236/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de stabilire a normelor și procedurilor comune pentru punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii pentru finanțarea acțiunii externe (JO 2014, L 77, p. 95), ca urmare a unei nerespectări a principiilor generale ale dreptului achizițiilor publice. Al cincilea motiv este întemeiat pe o încălcare a dispozițiilor ghidului intitulat „Achiziții publice și subvenții în cadrul acțiunilor externe ale Uniunii Europene – un ghid practic” în ceea ce privește punctul 17 din anunțul de participare. Al șaselea motiv este întemeiat pe o încălcare a dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO 2001, L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76), întrucât Comisia ar fi omis să își motiveze decizia referitoare la excluderea reclamantelor de la continuarea procedurii de cerere de ofertă și nu le‑ar fi acordat nicidecum acces la raportul de evaluare detaliat și la informațiile privind avantajele și caracteristicile candidaților selectați pe lista restrânsă. În sfârșit, al șaptelea motiv este întemeiat pe o încălcare a criteriilor de selecție prevăzute la punctul 17.2) litera (a) din anunțul de participare, care nu ar fi fost aplicate corect de Comisie.

47

În scopul prezentei proceduri, trebuie analizat, în primul rând, al treilea motiv, care se împarte în două aspecte.

48

În cadrul primului aspect, reclamantele susțin, făcând trimitere la articolul 166 alineatul (2) prima teză și la articolul 167 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar, că Comisia ar fi încălcat principiul general potrivit căruia dosarul licitației trebuie protejat împotriva oricărei modificări în cursul procedurii, dat fiind că, în urma omiterii criteriului menționat la punctul 17.2) litera (c) din anunțul de participare, candidatura lor ar fi fost evaluată pe baza unor subcriterii și a unor interpretări pentru care nu ar exista nicio dispoziție în documentele în cauză.

49

În cadrul celui de al doilea aspect, reclamantele repun în discuție însăși desfășurarea procedurii de selecție. Acestea susțin că, aducând o modificare atât de substanțială procedurii de preselecție precum omiterea criteriului de selecție referitor la punctul 17.2) litera (c) din anunțul de participare, Comisia ar fi săvârșit o încălcare a principiului egalității de tratament atât de gravă încât ar trebui reluată procedura de cerere de ofertă.

50

Comisia contestă argumentația reclamantelor.

51

Trebuie să se înceapă cu analiza celui de al doilea aspect al celui de al treilea motiv.

52

În această privință, trebuie amintit că articolul 160 alineatul (1) din Regulamentul financiar prevede că contractele de achiziții publice finanțate integral sau parțial de la bugetul Uniunii respectă principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării.

53

Principiul egalității de tratament între ofertanți, care are ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei concurențe corecte și efective între întreprinderile care participă la o achiziție publică, impune în special ca toți ofertanții să fie tratați în mod egal atât în momentul în care își pregătesc ofertele, cât și în momentul în care acestea sunt evaluate (a se vedea Hotărârea din 24 noiembrie 2005, ATI EAC e Viaggi di Maio și alții, C‑331/04, EU:C:2005:718, punctul 22 și jurisprudența citată).

54

Acest principiu al egalității de tratament presupune de asemenea o obligație de transparență pentru a se permite verificarea respectării sale (Hotărârea din 12 decembrie 2002, Universale‑Bau și alții, C‑470/99, EU:C:2002:746, punctul 91).

55

Astfel, Curtea a statuat că obiectul și criteriile de atribuire a contractelor de achiziții publice trebuie să fie stabilite în mod clar de la începutul procedurii de atribuire a acestora (Hotărârea din 10 mai 2012, Comisia/Țările de Jos, C‑368/10, EU:C:2012:284, punctul 56).

56

În plus, principiile egalității de tratament și transparenței procedurilor de atribuire presupun că autoritatea contractantă trebuie să interpreteze criteriile de atribuire în același mod pe tot parcursul procedurii (a se vedea Hotărârea din 18 octombrie 2001, SIAC Construction, C‑19/00, EU:C:2001:553, punctul 43 și jurisprudența citată) și, cu atât mai mult, să nu modifice criteriile de atribuire în cursul procedurii (Hotărârea din 4 decembrie 2003, EVN și Wienstrom, C‑448/01, EU:C:2003:651, punctul 93).

57

Rezultă că, în cazul anulării de către autoritatea contractantă a unei decizii referitoare la un criteriu de atribuire, ea nu poate, fără a încălca principiile egalității de tratament și transparenței, să continue în mod valabil procedura de atribuire a contractului de achiziții publice făcând abstracție de criteriul respectiv, întrucât aceasta ar echivala cu modificarea criteriilor aplicabile procedurii în discuție (a se vedea prin analogie Hotărârea din 4 decembrie 2003, EVN și Wienstrom, C‑448/01, EU:C:2003:651, punctul 94).

58

Această jurisprudență este aplicabilă mutatis mutandis criteriilor de selecție.

59

Astfel, chiar dacă criteriile de selecție, aplicate în prima etapă a unei proceduri restrânse, ar fi de natură mai obiectivă, întrucât nu presupun niciun exercițiu de ponderare, nu este mai puțin adevărat că eliminarea, în cursul procedurii de cerere de ofertă, a unuia dintre criteriile menționate poate avea consecințe și poate contraveni principiului egalității de tratament. Astfel, o asemenea eliminare are incidență asupra oricărui candidat care a participat la procedura de cerere de ofertă și care a fost exclus de la continuarea procedurii pentru motivul că nu îndeplinea criteriul de selecție care a fost ulterior eliminat. De asemenea, eliminarea menționată afectează poziția oricărui candidat potențial care nu ar fi participat la cererea de ofertă, în special din cauza faptului că nu se considera capabil să îndeplinească criteriul care, ulterior, fără știrea sa, a fost eliminat.

60

Prin urmare, este necesar să se constate că, prin eliminarea criteriului menționat la punctul 17.2) litera (c) din anunțul de participare, continuând totodată procedura de atribuire a contractului, Comisia nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi reveneau în temeiul principiului egalității de tratament și al obligației de transparență care decurge din acesta, astfel cum au fost interpretate de jurisprudența Curții menționată la punctele 53-57 de mai sus.

61

Această constatare nu poate fi repusă în discuție de argumentul Comisiei potrivit căruia eliminarea criteriului menționat la punctul 17.2) litera (c) din anunțul de participare nu a modificat cu nimic situația în ceea ce privește punctul 17.2) litera (a) din acest anunț, a cărui nerespectare de către reclamante determinase deja neselectarea acestora prin decizia din 7 iunie 2019.

62

Astfel, nu se poate prezuma, în ipoteza în care Comisia ar fi pus capăt procedurii de atribuire a contractului în curs și ar fi emis un nou anunț de participare privind același contract, că criteriul de la punctul 17.2) litera (a) din anunțul de participare ar fi fost menținut în termeni identici. Nu se poate exclude nici eventualitatea reluării de către Comisie a criteriului de la punctul 17.2) litera (c) din anunțul de participare, chiar dacă în termeni mai clari.

63

În orice caz, trebuie să se constate că, într‑o asemenea ipoteză, reclamantele ar fi putut prezenta Comisiei informațiile și documentele din scrisoarea lor din 28 iunie 2019 care nu au fost luate în considerare în procedura care a condus la decizia din 30 iulie 2019 întrucât au fost depuse după termenul inițial de depunere a candidaturilor. În plus, acestea ar fi avut de asemenea posibilitatea de a depune alte informații și alte documente. Astfel, nu se poate exclude că, în cadrul unei noi proceduri și pe baza unor elemente noi, Comisia ar fi putut considera că reclamantele respectau efectiv criteriul de la punctul 17.2) litera (a) din noul anunț de participare, dacă acesta din urmă ar fi fost menținut.

64

Din tot ceea ce precedă rezultă că al doilea aspect al celui de al treilea motiv trebuie admis.

65

Prin urmare, se impune anularea deciziei din 30 iulie 2019, fără a fi necesară nici examinarea primului aspect al celui de al treilea motiv sau a celorlalte motive invocate de reclamante, nici pronunțarea cu privire la cererea de măsuri de cercetare judecătorească formulată de acestea, referitoare la convocarea unui angajat al liderului consorțiului pentru ca acesta să depună mărturie cu privire la experiența sa în măsura impusă de condițiile cererii de ofertă.

66

Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât Comisia a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor aferente procedurilor privind măsurile provizorii, conform concluziilor reclamantelor.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera întâi)

declară și hotărăște: