1)

Articolul 1 alineatul (1) din Directiva 96/71/CE (1) coroborat cu articolele 3 și 5 din aceasta, precum și cu articolele 285 și 299 din Codul muncii trebuie interpretat în sensul că încălcarea directivei respective și a reglementării franceze privind salariul minim poate fi invocată de lucrătorii maghiari împotriva angajatorilor maghiari în cadrul unei proceduri inițiate în fața instanțelor maghiare?

2)

Diurnele destinate să acopere cheltuielile ocazionale în timpul detașării unui lucrător în străinătate trebuie considerate ca făcând parte din salariu?

3)

Este contrară articolului 10 din Regulamentul nr. 561/2006/CE (2) practica constând în faptul că, în cazul unei economii determinate în mod proporțional cu distanța parcursă și cu consumul de carburant, angajatorul plătește conducătorului unui vehicul de transport, potrivit unei formule, o indemnizație care nu face parte din salariul stabilit în contractul său de muncă și pentru care nu se plătesc nici impozite, nici contribuții sociale?

Cu toate acestea, economia de carburant stimulează conducătorii de vehicule de transport să conducă într-un mod care ar putea să pună în pericol siguranța traficului (de exemplu, prin utilizarea, pe o perioadă cât mai lungă, a sistemului constând în oprirea motorului la coborâre).

4)

Directiva 96/71/CE trebuie aplicată transportului internațional de mărfuri, ținând seama în special de faptul că Comisia Europeană a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Franței și a Germaniei pentru a aplica legislația privind salariul minim în sectorul transportului rutier?

5)

În cazul în care nu a fost transpusă în dreptul național, o directivă poate, prin ea însăși, să creeze obligații în sarcina unui particular și, prin urmare, să constituie în sine temeiul unei acțiuni împotriva unui particular în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanțe naționale?