–

pentru Natumi GmbH, de C. Konnertz‑Häußler, Rechtsanwältin;

–

pentru Land Nordrhein‑Westfalen, de A. Schink și J. Ley, Rechtsanwälte;

–

pentru guvernul elen, de E. Tsaousi și A. Vasilopoulou, în calitate de agenți;

–

pentru guvernul italian, de G. Palmieri, în calitate de agent, asistată de E. Damiani, avvocato dello Stato;

–

pentru Comisia Europeană, de B. Hofstötter și A. Dawes, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea Regulamentului (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește producția ecologică, etichetarea și controlul (JO 2008, L 250, p. 1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1584 al Comisiei din 22 octombrie 2018 (JO 2018, L 264, p. 1) (denumit în continuare „Regulamentul nr. 889/2008”).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Natumi GmbH, pe de o parte, și Land Nordrhein‑Westfalen (landul Renania de Nord‑Westfalia, Germania), pe de altă parte, în legătură cu utilizarea unui ingredient neecologic în procesarea unui produs alimentar ecologic și utilizarea unor termeni referitori la metoda de producție ecologică în etichetarea acestui produs alimentar.

3

Articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 (JO 2007, L 189, p. 1), intitulat „Norme aplicabile producției animaliere”, prevede la articolul 1 litera (d) punctul (iv):

„Pe lângă normele agricole generale stabilite în articolul 11, producției animaliere ecologice i se aplică următoarele norme:

[…]

[…]

4

Articolul 16 din acest regulament, intitulat „Produse și substanțe utilizate în agricultură și criterii pentru autorizarea acestora”, prevede:

„(1)   În conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2), Comisia autorizează utilizarea în producția ecologică și include pe o listă limitativă produsele și substanțele care pot fi utilizate în cadrul agriculturii ecologice în următoarele scopuri:

[…]

[…]”

5

Articolul 19 din regulamentul menționat, intitulat „Norme generale aplicabile producției de alimente procesate”, prevede:

„(1)   Producția de alimente ecologice procesate este separată în timp și spațiu de producția de alimente neecologice.

(2)   Următoarele condiții se aplică compoziției alimentelor ecologice procesate:

[…]”

6

Articolul 21 din Regulamentul nr. 834/2007, intitulat „Criterii de utilizare a anumitor produse și substanțe în cadrul procesării”, prevede:

„(1)   Autorizarea produselor și a substanțelor pentru a fi utilizate în producția ecologică și includerea acestora în lista limitativă a produselor și a substanțelor menționată la articolul 19 alineatul (2) literele (b) și (c) respectă obiectivele și principiile stabilite în titlul II și următoarele criterii, evaluate în ansamblu:

[…]

(2)   În conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2), Comisia decide cu privire la autorizarea produselor și a substanțelor și includerea acestora pe lista restrânsă menționată la alineatul (1) din prezentul articol și stabilește condiții specifice și limite de utilizare și, dacă este necesar, decide retragerea produselor.

[…]”

7

Articolul 23 din acest regulament, intitulat „Utilizarea termenilor referitori la producția ecologică”, prevede:

„(1)   În sensul prezentului regulament, un produs este considerat ca purtând termeni referitori la metoda de producție ecologică în cazul în care, pe etichetă, pe materialele publicitare sau în documentele comerciale, produsul în cauză, ingredientele sau materiile sale prime [a se citi «materiile prime pentru hrana animalelor»] sunt descrise în termeni care sugerează cumpărătorului că produsul, ingredientele sau materiile sale prime [a se citi «materiile prime pentru hrana animalelor»] au fost obținute în conformitate cu normele aplicabile producției prevăzute de prezentul regulament. În special, termenii enumerați în anexă, cuvintele derivate și diminutivele acestora, precum «bio» și «eco», singure sau în combinație, pot fi folosite pe teritoriul Comunității și în orice limbă comunitară pentru etichetarea și promovarea unui produs ce răspunde exigențelor prevăzute de prezentul regulament.

În etichetarea sau promovarea produselor agricole vii sau neprocesate se pot folosi termeni referitori la metoda de producție ecologică doar atunci când, ca cerință suplimentară, toate ingredientele respectivului produs au fost de asemenea create în conformitate cu cerințele prevăzute de prezentul regulament.

(2)   Termenii menționați la alineatul (1) nu se folosesc nicăieri în Comunitate și în nicio limbă comunitară pe eticheta, materialele publicitare și în documentele comerciale ale unui produs ce nu răspunde exigențelor enunțate în prezentul regulament, cu excepția cazului în care acești termeni nu se aplică produselor agricole din produsele alimentare sau hrana pentru animale sau în mod clar nu au nici o legătură cu producția ecologică.

De asemenea, nu se folosesc niciun fel de termeni, inclusiv termeni utilizați în mărci comerciale, sau practici utilizate în etichetare sau promovare ce pot induce în eroare consumatorul sau utilizatorul prin sugerarea faptului că un produs sau ingredientele acestuia răspund exigențelor prevăzute de prezentul regulament.

[…]

(4)   În privința produselor alimentare procesate, se pot folosi termenii menționați la alineatul (1):

[…]”

8

Articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul nr. 889/2008, intitulat „Obiectul și domeniul de aplicare”, prevede:

„Prezentul regulament stabilește reguli specifice privind producția ecologică, etichetarea și controlul privind produsele prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007.”

9

Articolul 22 din Regulamentul nr. 889/2008, intitulat „Utilizarea anumitor produse și substanțe pentru hrana animalelor”, prevede:

„În sensul articolului 14 alineatul (1) litera (d) punctul (iv) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, numai următoarele substanțe pot fi utilizate la prelucrarea hranei ecologice pentru animale și pentru hrănirea animalelor ecologice:

[…]

[…]”

10

Articolul 27 din Regulamentul nr. 889/2008, intitulat „Utilizarea anumitor produse și substanțe în procesarea alimentelor”, prevede la alineatul (1):

„În sensul articolului 19 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, numai următoarele substanțe pot fi utilizate la procesarea alimentelor ecologice, cu excepția produselor din sectorul vitivinicol, în cazul cărora se aplică dispozițiile de la capitolul 3a:

[…]

11

Articolul 28 din Regulamentul nr. 889/2008, intitulat „Utilizarea unor ingrediente neecologice de origine agricolă în procesarea produselor alimentare”, prevede:

„În sensul articolului 19 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, ingredientele agricole neecologice enumerate în anexa IX la prezentul regulament pot fi folosite în procesarea produselor alimentare ecologice.”

12

Anexa V la Regulamentul nr. 889/2008, intitulată „Materiile prime pentru hrana animalelor menționate la articolul 22 litera (d), la articolul 24 alineatul (2) și la articolul 25m alineatul (1)”, menționează la punctul 1 materiile prime de origine minerală pentru hrana animalelor, printre care figurează, în special, „alge[le] roșii coraliene (Maerl)”și „alge[le] marine calcaroase”.

13

Anexa VIII la acest regulament, intitulată „Anumite produse și substanțe utilizate în producția de alimente ecologice procesate, de drojdie și de produse pe bază de drojdie menționate la articolul 27 alineatul (1) litera (a) și la articolul 27a litera (a)”, prevede, în secțiunea A, referitoare la „Aditivi alimentari, inclusiv substanțe suport”, că „carbonatul de calciu” nu „se utilizează pentru colorarea sau îmbogățirea cu calciu a produselor”.

14

Anexa IX la regulamentul menționat, intitulată „Ingrediente de origine agricolă care nu au fost obținute prin metode ecologice prevăzute la articolul 28”, prevede:

„Produse vegetale neprelucrate, precum și produse derivate din acestea prin prelucrare

1.1 Fructe comestibile și semințe:

[…]

1.2 Condimente și ierburi fine comestibile:

[…]

1.3 Diverse:

alge, inclusiv algele marine, a căror utilizare este autorizată în metodele de preparare a produselor alimentare neecologice

[…]”

15

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare (JO 2006, L 404, p. 26, Ediție specială, 13/vol. 59, p. 102), intitulată „Vitamine și minerale care se pot adăuga în produsele alimentare”, enumeră, printre „minerale”, „calciul”.

16

Natumi este un producător de băuturi pe bază de soia și de orez, pe care le comercializează în formă preambalată. Ea adaugă în băuturi alga Lithothamnium calcareum, o algă roșie coraliană sub formă de pudră obținută din sedimente ale acestei alge moarte, care sunt curățate, măcinate și uscate. Această algă marină conține în principal carbonat de calciu și carbonat de magneziu.

17

Natumi comercializează printre altele o băutură denumită „Soja‑Drink‑Calcium”, etichetată ca produs „ecologic”, și prezintă următoarele mențiuni: „calciu”, „conține o algă marină bogată în calciu” și „conține calciu de calitate superioară provenit din alga marină Lithothamnium”.

18

Din anul 2005, landul Renania de Nord‑Westfalia a semnalat Natumi, pe de o parte, că utilizarea carbonatului de calciu, ca mineral, este interzisă pentru îmbogățirea cu calciu a produselor ecologice, precum și atunci când îmbogățirea se realizează prin adăugarea de alge și, pe de altă parte, că este interzis ca pe aceste produse să figureze mențiuni referitoare la calciu.

19

Întrucât landul Renania de Nord‑Westfalia a inițiat o procedură de aplicare a unei sancțiuni pecuniare împotriva Natumi, aceasta din urmă a introdus, la 14 iulie 2005, o acțiune în contestare la Verwaltungsgericht Düsseldorf (Tribunalul Administrativ din Düsseldorf, Germania), care a fost respinsă.

20

Natumi a declarat apel împotriva deciziei pronunțate de această instanță la Oberverwaltungsgericht für das Land Nordrhein‑Westfalen (Tribunalul Administrativ Superior al Landului Renania de Nord‑Westfalia, Germania). Procedura a fost suspendată, la cererea părților din litigiul principal, în așteptarea adoptării Regulamentului nr. 834/2007, care a abrogat Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului din 24 iunie 1991 privind metoda de producție agricolă ecologică și indicarea acesteia pe produsele agricole și alimentare (JO 1991, L 198, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 56).

21

Printr‑o decizie din 19 mai 2016, această din urmă instanță a respins acțiunea Natumi, apreciind că adăugarea algei Lithothamnium calcareum într‑un produs alimentar ecologic nu este permisă de Regulamentul nr. 889/2008. Potrivit instanței menționate, punctul 1.3 din anexa IX la acest regulament are în vedere doar algele alimentare comestibile, astfel încât numai acestea pot fi utilizate, în conformitate cu articolul 28 din acest regulament, în procesarea produselor alimentare ecologice. Deși aceste dispoziții nu conțin nicio referire explicită la caracterul comestibil al algelor, această interpretare ar fi confirmată de faptul că celelalte substanțe menționate la punctele 1.1 și 1.2 din această anexă IX trebuie să fie comestibile, la fel ca algele menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 834/2007. Or, alga Lithothamnium calcareum nu ar fi comestibilă ca urmare a prezenței caracteristice a unor depuneri calcaroase în pereții celulari ai acesteia. Instanța menționată a considerat că, în orice caz, sedimentele algei Lithothamnium calcareum nu ar constitui ingrediente de origine agricolă care fac obiectul punctului 1.3 din anexa IX la Regulamentul nr. 889/2008, ci minerale a căror adăugare în produsele ecologice nu este, în principiu, permisă.

22

Natumi a formulat recurs la Bundesverwaltungsgericht (Curtea Administrativă Federală, Germania) împotriva deciziei pronunțate în apel.

23

Instanța de trimitere apreciază că soluționarea litigiului principal depinde, în primul rând, de aspectul dacă Regulamentul nr. 889/2008 permite utilizarea algei Lithothamnium calcareum ca ingredient în prepararea produselor alimentare ecologice.

24

Ea arată, în această privință, că articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul nr. 834/2007 stabilește o distincție între, printre altele, utilizarea de minerale și utilizarea de ingrediente agricole neecologice și că Regulamentul nr. 889/2008, care pune în aplicare Regulamentul nr. 834/2007, prevede, la articolele 27 și 28, regimuri de autorizare diferite pentru aceste două categorii.

25

Astfel, în temeiul articolului 27 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 889/2008, mineralele ar putea fi utilizate numai în măsura în care utilizarea lor în produse alimentare destinate consumului normal este o cerință legală care decurge direct din dispoziții de drept. Ingredientele neecologice de origine agricolă ar putea, în conformitate cu articolul 28 din acest regulament, să fie utilizate în produsele alimentare ecologice dacă figurează pe lista limitativă din anexa IX la regulamentul menționat. Or, punctul 1.3 din această anexă ar menționa „alge, inclusiv algele marine, a căror utilizare este autorizată în metodele de preparare a produselor alimentare neecologice”.

26

Potrivit instanței de trimitere, punctul 1.3 din anexa IX la Regulamentul nr. 889/2008 nu conține nicio restricție cu privire la caracterul comestibil al algelor. Prin urmare, nu alga ca atare, ci ingredientul utilizat la fabricarea produselor alimentare, precum pudra de alge, ar trebui să fie comestibil. Această interpretare ar fi confirmată de o scrisoare a Comisiei din 30 martie 2015, prezentată de Natumi, în care această instituție ar fi confirmat că alga Lithothamnium calcareum este vizată la acest punct 1.3 din anexa IX.

27

Instanța de trimitere adaugă că, desigur, împrejurarea că „algele marine calcaroase” figurează ca materie primă de origine minerală în anexa V la Regulamentul nr. 889/2008, referitoare la hrana animalelor, și inexistența unei categorii care să corespundă „algelor marine calcaroase” în anexa IX la acest regulament converg în sensul unei clasificări a algei în discuție în litigiul principal ca mineral. Cu toate acestea, atunci când o algă recoltată vie este considerată ingredient de origine agricolă indiferent de conținutul său de calciu, acest lucru ar trebui să se aplice, în principiu, și în ceea ce privește o algă moartă, întrucât nu s‑a stabilit că calcifierea intervine subsecvent morții algei. În plus, clasificarea „algelor marine calcaroase” ca materie primă de origine minerală în anexa V la Regulamentul nr. 889/2008 nu ar fi relevantă în scopul regimului de autorizare a produselor alimentare, în măsura în care articolul 19 din Regulamentul nr. 834/2007, aplicabil clasificării acestora, nu autorizează în principiu mineralele.

28

Instanța de trimitere arată, în plus, că, deși, astfel cum reiese din normele referitoare la hrana pentru animale stabilite de Regulamentul nr. 889/2008, legiuitorul Uniunii era conștient de conținutul ridicat de calciu al algei Lithothamnium calcareum, punctul 1.3 din anexa IX la Regulamentul nr. 889/2008 vizează algele, fără să excludă această algă în special.

29

Prin urmare, utilizarea algei Lithothamnium calcareum, în special a unei pudre obținute din sedimentele acestei alge moarte, care sunt curățate, uscate și măcinate, ar fi permisă în temeiul articolului 19 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul nr. 834/2007 coroborat cu articolul 28 din Regulamentul nr. 889/2008 și cu punctul 1.3 din anexa IX la acesta.

30

Instanța de trimitere ridică totuși problema dacă și în ce măsură algele, în special alga Lithothamnium calcareum, îndeplinesc condițiile menționate la articolul 21 alineatul (1) punctul (ii) din Regulamentul nr. 834/2007, pentru ca utilizarea lor să fie autorizată în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din acest regulament. Astfel, nu ar rezulta că, în lipsa utilizării algelor, ar fi imposibilă producerea sau conservarea produselor alimentare sau nu s‑ar putea respecta proprietățile dietetice prevăzute de legislația Uniunii.

31

În al doilea rând, instanța de trimitere ridică problema dacă etichetarea unui produs care conține un ingredient precum alga în discuție în litigiul principal poate include o mențiune referitoare la calciu, care este un mineral.

32

Această instanță consideră că, în temeiul articolului 23 din Regulamentul nr. 834/2007, este interzis să se facă referire la calciu pe ambalajul sau în numele unei băuturi ecologice și că, în principiu, orice referire la un mineral precum calciul ar putea fi considerată înșelătoare, având în vedere articolul 19 alineatul 2) litera (b) din Regulamentul nr. 834/2007 coroborat cu articolul 27 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 889/2008, care supune utilizarea mineralelor unor condiții stricte. Cu toate acestea, aceeași instanță consideră că acest lucru nu este valabil atunci când acest calciu provine dintr‑un ingredient care, în măsura în care utilizarea sa este autorizată, are în mod natural un conținut ridicat de calciu.

33

În aceste condiții, Bundesverwaltungsgericht (Curtea Administrativă Federală) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

34

Prin intermediul primei și al celei de a doua întrebări, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă Regulamentul nr. 889/2008 trebuie interpretat în sensul că utilizarea unei pudre obținute din sedimente ale algei Lithothamnium calcareum care sunt curățate, uscate și măcinate, ca ingredient neecologic de origine agricolă, în sensul articolului 28 din acest regulament, este autorizată în procesarea produselor alimentare ecologice, precum băuturile ecologice pe bază de orez și de soia, în scopul îmbogățirii lor cu calciu.

35

Trebuie amintit în această privință că, în conformitate cu o jurisprudență constantă a Curții, în vederea interpretării unei dispoziții din dreptul Uniunii, trebuie să se țină seama nu numai de formularea acesteia, ci și de contextul său și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte această dispoziție (Hotărârea din 19 septembrie 2018, González Castro, C‑41/17, EU:C:2018:736, punctul 39 și jurisprudența citată).

36

În ceea ce privește modul de redactare a dispozițiilor în discuție în litigiul principal, reiese din articolul 28 din Regulamentul nr. 889/2008 că, în sensul articolului 19 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul nr. 834/2007, ingredientele neecologice de origine agricolă enumerate în anexa IX la Regulamentul nr. 889/2008 pot fi folosite în procesarea produselor alimentare ecologice.

37

Anexa IX la Regulamentul nr. 889/2008 stabilește la punctul 1 lista de „Produse vegetale neprelucrate, precum și produse derivate din acestea prin procesare”, printre care figurează, la punctul 1.1, „Fructe comestibile și semințe”, la punctul 1.2, „Condimente și ierburi fine comestibile”, iar la punctul 1.3, intitulat „Diverse”, „alge, inclusiv algele marine, a căror utilizare este autorizată în metodele de preparare a produselor alimentare neecologice”.

38

Trebuie arătat, similar instanței de trimitere, că, în măsura în care legiuitorul Uniunii a indicat în mod expres, în ceea ce privește punctele 1.1 și 1.2 din această anexă IX, că produsele care figurează în acestea trebuie să fie comestibile, fără a face această precizare la punctul 1.3 din anexa menționată, inexistența unei astfel de precizări confirmă faptul că domeniul de aplicare al acestei dispoziții nu este limitat numai la algele comestibile ca atare.

39

Astfel, punctul 1.3 din anexa IX la Regulamentul nr. 889/2008 trebuie înțeles ca vizând toate algele, inclusiv algele marine, singura condiție prevăzută impunând ca utilizarea lor în metodele de preparare a produselor alimentare neecologice să fie autorizată.

40

În speță, nu se contestă că alga Lithothamnium calcareum este o algă marină și că utilizarea sa este autorizată în procesarea produselor alimentare neecologice.

41

În consecință, această algă trebuie considerată un produs vegetal neprelucrat, în sensul punctului 1.3 din anexa IX la Regulamentul nr. 889/2008.

42

Rezultă că o pudră obținută din sedimente ale algei Lithothamnium calcareum, care sunt curățate, uscate și măcinate, constituie un produs derivat dintr‑un produs vegetal prin procesare, care intră sub incidența punctului 1.3 din anexa IX la Regulamentul nr. 889/2008 și care trebuie considerat un ingredient agricol neecologic, în sensul articolului 28 din acest regulament.

43

Această constatare nu poate fi repusă în discuție de împrejurarea invocată de landul Renania de Nord‑Westfalia, potrivit căreia punctul 1 din anexa V la Regulamentul nr. 889/2008, care stabilește, în conformitate cu articolul 22 din acesta din urmă, lista limitativă a materiilor prime neecologice de origine vegetală, a materiilor prime de origine animală și a celor de origine minerală pentru hrana animalelor care pot fi utilizate în cadrul producției ecologice în temeiul articolului 14 alineatul (1) litera (d) punctul (iv) și al articolului 16 din Regulamentul nr. 834/2007, clasifică în mod explicit „alge[le] marine calcaroase” și „alge[le] roșii coraliene (Maerl)”, cu alte cuvinte alga Lithothamnium calcareum, printre „materiile prime de origine minerală pentru hrana animalelor”.

44

Astfel, această clasificare este proprie hranei pentru animale și distinctă de cea a produselor alimentare vizate de aceste regulamente. Astfel cum a arătat domnul avocat general la punctele 78 și 79 din concluziile sale, această clasificare a hranei pentru animale se explică prin faptul că, în cadrul reglementării referitoare la hrana pentru animale prevăzute de dreptul Uniunii, alga Lithothamnium calcareum este avută în vedere în funcție de valoarea sa nutrițională.

45

În plus, trebuie amintit că, în ceea ce privește produsele alimentare ecologice procesate, Regulamentul nr. 834/2007 prevede, la punctul 19 alineatul (2) literele (b) și (c), precum și la articolul 21, regimuri de autorizare distincte după cum produsele sau substanțele utilizate sunt ingrediente agricole neecologice, înscrise în lista limitativă stabilită de Comisie și care figurează la articolul 28 din Regulamentul nr. 889/2008, precum și în anexa IX la acest regulament, sau aditivi, auxiliari tehnologici, arome, apă, sare, preparate de microorganisme și enzime, minerale, oligoelemente, vitamine, precum și aminoacizi și alți micronutrienți înscriși în lista limitativă de asemenea întocmită de Comisie și care figurează la articolul 27 alineatul (1), precum și în anexa VIII la Regulamentul nr. 889/2008.

46

În consecință, clasificarea unui produs ca ingredient de origine agricolă neecologic, în sensul articolului 28 și al anexei IX la Regulamentul nr. 889/2008, sau ca mineral, în sensul articolului 27 alineatul (1) și al anexei VIII la acest regulament, nu este determinată în funcție de valoarea nutrițională a acestui produs, ci de înscrierea sa într‑una din listele limitative care figurează la aceste dispoziții.

47

În speță, nici textul articolului 27 alineatul (1) din Regulamentul nr. 889/2008, nici cel al anexei VIII la acesta din urmă nu fac trimitere la alga Lithothamnium calcareum, astfel încât aceasta nu poate, la prima vedere, să fie considerată un mineral, în sensul acestor dispoziții.

48

În ceea ce privește contextul în care se înscriu dispozițiile în cauză, trebuie amintit că articolul 28 din Regulamentul nr. 889/2008 și anexa IX la acesta din urmă pun în aplicare articolul 19 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul nr. 834/2007.

49

Astfel, articolul 19 din Regulamentul nr. 834/2007, care prevede normele aplicabile producției de produse alimentare procesate, permite, la alineatul (2) litera (c), adăugarea de ingrediente agricole neecologice dacă utilizarea lor în producția ecologică a fost autorizată în prealabil în conformitate cu articolul 21 din acest regulament.

50

În această privință, articolul 21 din Regulamentul nr. 834/2007 stabilește criterii pentru autorizarea utilizării acestor produse și substanțe, abilitând Comisia să întocmească o listă limitativă în cadrul respectivelor criterii, în vederea includerii în aceasta a produselor și substanțelor menționate.

51

În temeiul articolului 21 menționat, Comisia a stabilit, la articolul 28 și în anexa IX la Regulamentul nr. 889/2008, lista limitativă a ingredientelor neecologice de origine agricolă care pot fi utilizate în procesarea produselor alimentare ecologice, în sensul articolului 19 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul nr. 834/2007.

52

Or, reiese din jurisprudența Curții că un regulament de aplicare trebuie, dacă este posibil, să fie interpretat în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază (Hotărârea din 19 iulie 2012, Pie Optiek, C‑376/11, EU:C:2012:502, punctul 34 și jurisprudența citată).

53

În consecință, articolul 28 din Regulamentul nr. 889/2008 și anexa IX la acesta din urmă trebuie interpretate în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul nr. 834/2007.

54

Rezultă de aici că, astfel cum a subliniat domnul avocat general la punctul 67 din concluziile sale, un ingredient neecologic de origine agricolă înscris în lista limitativă prevăzută în anexa IX la Regulamentul nr. 889/2008 poate fi utilizat într‑un produs alimentar ecologic numai în cazul în care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 21 din Regulamentul nr. 834/2007.

55

Conform acestor criterii, care sunt enunțate la articolul 21 alineatul (1) primul paragraf punctele (i) și (ii) din Regulamentul nr. 834/2007, utilizarea unui produs sau a unei substanțe este subordonată, pe de o parte, condiției inexistenței unor soluții alternative autorizate în conformitate cu capitolul 4 din titlul III din acest regulament, din care face parte această dispoziție, și, pe de altă parte, condiției imposibilității, fără a recurge la aceste produse sau aceste substanțe, de a produce sau conserva produsele alimentare sau de a respecta proprietățile dietetice ale acestora, prevăzute de legislația Uniunii.

56

În consecință, trebuie să se verifice dacă utilizarea unei pudre obținute din sedimente ale algei Lithothamnium calcareum, care sunt curățate, uscate și măcinate, în produse alimentare ecologice precum băuturile ecologice pe bază de orez și de soia în discuție în litigiul principal, ca ingredient neecologic de origine agricolă, în sensul articolului 28 din Regulamentul nr. 889/2008, în scopul îmbogățirii lor cu calciu, îndeplinește aceste criterii.

57

În ceea ce privește primul dintre aceste criterii, sub rezerva unei verificări de către instanța de trimitere, nu par să fie autorizate alte soluții în temeiul articolelor 19-21 din acest regulament. Prin urmare, acest criteriu trebuie considerat îndeplinit.

58

În ceea ce privește al doilea dintre criteriile menționate, nu rezultă, de asemenea sub rezerva verificării de către instanța de trimitere, că adăugarea unei pudre obținute din sedimente ale algei Lithothamnium calcareum, care sunt curățate, uscate și măcinate, în scopul îmbogățirii produselor alimentare ecologice, precum băuturile biologice pe bază de orez și de soia în discuție în litigiul principal, este indispensabilă pentru producerea sau conservarea acestor produse alimentare, nici că permite respectarea proprietăților dietetice prevăzute de legislația Uniunii. În consecință, trebuie să se considere că acest criteriu nu este îndeplinit în speță.

59

Rezultă că articolul 28 din Regulamentul nr. 889/2008 și anexa IX la acesta coroborate cu articolul 21 din Regulamentul nr. 834/2007 trebuie interpretate în sensul că se opun utilizării unei pudre obținute din sedimente ale algei Lithothamnium calcareum care sunt curățate, uscate și măcinate, ca ingredient neecologic de origine agricolă, în procesarea produselor alimentare ecologice precum băuturile ecologice pe bază de orez și de soia în discuție în litigiul principal, în scopul îmbogățirii lor cu calciu.

60

Această interpretare este confirmată de obiectivele urmărite prin reglementarea în discuție în litigiul principal.

61

Astfel, în conformitate cu articolul 1 alineatul (1), obiectul Regulamentului nr. 889/2008 constă în stabilirea de reguli specifice privind Regulamentul nr. 834/2007.

62

Regulamentul nr. 834/2007 stabilește norme stricte în ceea ce privește adăugarea de minerale în producția de produse alimentare ecologice, articolul 19 alineatul (2) litera (b) din acesta prevăzând că mineralele pot fi utilizate în produsele alimentare dacă utilizarea lor în producția ecologică a fost autorizată în prealabil în conformitate cu articolul 21 din acest regulament.

63

Or, în conformitate cu anexa I la Regulamentul nr. 1925/2006 privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare, calciul este un mineral.

64

În temeiul articolului 21 din regulamentul nr. 834/2007, Comisia a stabilit, la articolul 27 din Regulamentul nr. 889/2008 și în partea A a anexei VIII la acesta, lista limitativă a substanțelor care pot fi utilizate ca aditivi în procesarea produselor alimentare ecologice, în sensul articolului 19 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul nr. 834/2007. Deși această parte a anexei VIII include în această listă carbonatul de calciu printre aditivii alimentari, ea precizează că acesta nu se utilizează pentru îmbogățirea cu calciu a produselor.

65

În plus, articolul 27 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 889/2008 prevede că utilizarea mineralelor este autorizată în produse alimentare destinate consumului normal, cu respectarea următoarelor condiții alternative. În primul rând, trebuie să fie o „cerință legală care decurge direct din dispoziții de drept” al Uniunii sau din dispoziții de drept intern compatibile cu dreptul Uniunii, cu consecința că produsele alimentare nu pot fi introduse deloc pe piață ca produse alimentare destinate consumului normal dacă mineralele respective nu sunt adăugate. În al doilea rând, în ceea ce privește produsele alimentare introduse pe piață ca având anumite caracteristici sau efecte în legătură cu sănătatea ori nutriția sau în legătură cu nevoile anumitor grupuri de consumatori, utilizarea mineralelor trebuie să fie prevăzută de reglementarea Uniunii privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății, privind preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică sau privind preparatele pentru sugari, respectiv preparatele pentru copii de vârstă mică.

66

În speță, cererea de decizie preliminară, dosarul de care dispune Curtea și analiza cauzei efectuată de aceasta nu conțin elemente de natură să evidențieze existența unei astfel de norme de drept național sau de drept al Uniunii care ar impune adăugarea de calciu în produsele alimentare ecologice în discuție în litigiul principal, și anume băuturi pe bază de orez și de soia, pentru ca acestea să poată fi comercializate.

67

Rezultă că articolul 19 alineatul (2) litera (b) și articolul 21 din Regulamentul nr. 834/2007 coroborate cu articolul 27 din Regulamentul nr. 889/2008 și cu anexa VIII la acesta interzic adăugarea de calciu în procesarea produselor alimentare ecologice precum băuturile pe bază de orez și de soia în discuție în litigiul principal, în scopul îmbogățirii lor cu calciu.

68

Trebuie arătat, în această privință, că, în observațiile sale scrise, Natumi recunoaște că, întrucât utilizarea carbonatului de calciu este interzisă pentru îmbogățirea cu calciu a produselor ecologice, numeroși producători de băuturi ecologice pe bază de soia, de orez și de cereale adaugă în ele alga Lithothamnium calcareum, întrucât aceasta prezintă în mod natural un conținut ridicat de calciu. În plus, Natumi susține că această algă constituie o alternativă naturală la calciu, a cărui utilizare pentru îmbogățirea produselor alimentare ecologice trebuie autorizată.

69

Or, trebuie să se constate că o interpretare potrivit căreia utilizarea unei pudre obținute din sedimentele curățate, uscate și măcinate ale algei Lithothamnium calcareum, care prezintă în mod natural un conținut ridicat de calciu, ca ingredient neecologic de origine agricolă, în sensul articolului 28 din Regulamentul nr. 889/2008, ar fi autorizată în procesarea produselor alimentare ecologice precum băuturile ecologice pe bază de soia și de orez în discuție în litigiul principal, în scopul îmbogățirii lor cu calciu, ar echivala cu a permite producătorilor acestor produse să eludeze interdicția prevăzută la articolul 19 alineatul (2) litera (b) și la articolul 21 din Regulamentul nr. 834/2007 coroborate cu articolul 27 din Regulamentul nr. 889/2008 și cu anexa VIII la acesta.

70

O astfel de interpretare ar avea, prin urmare, efectul de a face inoperante normele stricte privind adăugarea de produse și de substanțe precum mineralele în producția de produse alimentare ecologice stabilite de reglementarea în discuție în litigiul principal și ar contraveni obiectivelor urmărite de aceasta.

71

Pe de altă parte, trebuie arătat, asemenea domnului avocat general la punctele 90-93 din concluziile sale, că proiectul de regulament de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (JO 2018, L 150, p. 1) prevede la articolul 7 al doilea paragraf că autorizarea adăugării de ingrediente neecologice de origine agricolă în produsele alimentare ecologice procesate nu se va aplica în cazul în care acestea din urmă sunt utilizate ca produse ori substanțe menționate în anexa II partea IV punctul 2.2.2 din Regulamentul 2018/848, care includ printre altele mineralele. Deși Regulamentul 2018/848 și proiectul de regulament de punere în aplicare menționat, inclusiv anexele la acesta, nu sunt aplicabile în speță, acestea demonstrează totuși o evoluție în materie de alimentație ecologică, care urmărește limitarea adaosului de elemente neecologice în produsele alimentare ecologice.

72

Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, trebuie să se răspundă la prima și la a doua întrebare că Regulamentul nr. 889/2008 trebuie interpretat în sensul că se opune utilizării unei pudre obținute din sedimente ale algei Lithothamnium calcareum care sunt curățate, uscate și măcinate ca ingredient neecologic de origine agricolă, în sensul articolului 28 din Regulamentul nr. 889/2008, în procesarea produselor alimentare ecologice, precum băuturile ecologice pe bază de orez și de soia, în scopul îmbogățirii lor cu calciu.

73

Având în vedere răspunsul dat la prima și la a doua întrebare, nu este necesar să se răspundă la a treia întrebare.

74

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a treia) declară:

Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește producția ecologică, etichetarea și controlul, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1584 al Comisiei din 22 octombrie 2018, trebuie interpretat în sensul că se opune utilizării unei pudre obținute din sedimente ale algei Lithothamnium calcareum care sunt curățate, uscate și măcinate ca ingredient neecologic de origine agricolă, în sensul articolului 28 din Regulamentul nr. 889/2008, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare 2018/1584, în procesarea produselor alimentare ecologice, precum băuturile ecologice pe bază de orez și de soia, în scopul îmbogățirii lor cu calciu.