1)

Articolul 2 litera (j) a treia liniuță din Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate trebuie să fie interpretat în sensul că, atunci când un solicitant de azil, care a intrat pe teritoriul statului membru gazdă pe care se află copilul său minor necăsătorit, intenționează să obțină, din statutul conferit prin protecție subsidiară dobândit de acest copil, dreptul de azil în temeiul legislației statului membru respectiv care acordă un asemenea drept persoanelor care intră sub incidența articolului 2 litera (j) a treia liniuță din Directiva 2011/95, data relevantă pentru a se aprecia dacă beneficiarul protecției amintite este „minor”, în sensul acestei dispoziții, în vederea soluționării cererii de protecție internațională introduse de solicitantul de azil menționat, este data la care acesta din urmă a depus, eventual în mod neoficial, cererea sa de azil.

2)

Articolul 2 litera (j) a treia liniuță din Directiva 2011/95 coroborat cu articolul 23 alineatul (2) din aceasta și cu articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie să fie interpretat în sensul că noțiunea de „membru de familie” nu impune o reluare efectivă a vieții de familie între părintele beneficiarului protecției internaționale și copilul său.

3)

Articolul 2 litera (j) a treia liniuță din Directiva 2011/95 coroborat cu articolul 23 alineatul (2) din aceasta trebuie să fie interpretat în sensul că drepturile pe care membrii de familie ai unui beneficiar al protecției subsidiare le au în temeiul statutului de protecție subsidiară obținut de copilul lor, în special beneficiile prevăzute la articolele 24-35 din aceasta, se mențin după ce beneficiarul respectiv împlinește vârsta majoratului, pe durata de valabilitate a permisului de ședere care le este acordat în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din această directivă.