|
3.5.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 163/5 |
Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 3 martie 2021 (cereri de decizie preliminară formulate de Corte suprema di cassazione – Italia) – Poste Italiane SpA) (C-434/19), Agenzia delle entrate – Riscossione (C-435/19)/Riscossione Sicilia SpA agente riscossione per la provincia di Palermo e delle altre provincie siciliane (C-434/19), Poste Italiane SpA (C-435/19)
(Cauzele conexate C-434/19 și C-435/19) (1)
(Trimitere preliminară - Ajutoare de stat - Concurență - Articolul 107 alineatul (1) TFUE - Condiții de aplicare - Articolul 106 alineatul (2) TFUE - Servicii de interes economic general - Gestionarea serviciului de cont curent poștal pentru recuperarea impozitului municipal pe bunuri imobile - Întreprinderi care beneficiază de drepturi speciale sau exclusive acordate de statele membre - Comisioane stabilite unilateral de întreprinderea beneficiară - Abuz de poziție dominantă - Articolul 102 TFUE - Inadmisibilitate)
(2021/C 163/06)
Limba de procedură: italiana
Instanța de trimitere
Corte suprema di cassazione
Părțile din procedura principală
Recurente: Poste Italiane SpA (C-434/19), Agenzia delle entrate – Riscossione (C-435/19)
Intimate: Riscossione Sicilia SpA agente riscossione per la provincia di Palermo e delle altre provincie siciliane (C-434/19), Poste Italiane SpA (C-435/20)
cu participarea: Poste italiane SpA – Bancoposta (C-435/19)
Dispozitivul
Articolul 107 TFUE trebuie interpretat în sensul că reprezintă un „ajutor de stat”, în sensul acestei dispoziții, măsura națională prin care concesionarii însărcinați cu perceperea imposta comunale sugli immobili (impozitul municipal pe bunuri imobile) sunt obligați să dispună de un cont curent deschis pe numele lor la Poste Italiane SpA, pentru a permite plata acestui impozit de către contribuabili, și să plătească un comision pentru gestionarea acestui cont curent, cu condiția ca această măsură să fie imputabilă statului, să confere un avantaj selectiv Poste Italiane prin intermediul resurselor de stat și să fie susceptibilă să denatureze concurența și schimburile comerciale dintre statele membre, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere.