7.5.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 161/37 |
Recurs introdus la 15 februarie 2018 de HTTS Hanseatic Trade Trust & Shipping GmbH împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a treia) din 13 decembrie 2017 în cauza T-692/15, HTTS Hanseatic Trade Trust & Shipping GmbH/Consiliul Uniunii Europene
(Cauza C-123/18 P)
(2018/C 161/41)
Limba de procedură: germana
Părțile
Recurentă: HTTS Hanseatic Trade Trust & Shipping GmbH (reprezentant: M. Schlingmann, avocat)
Celelalte părți din procedură: Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană
Concluziile recurentei
Recurenta solicită Curții:
anularea în tot a Hotărârii Tribunalului (Camera a treia) din 13 decembrie 2017 în cauza T-692/15, HTTS Hanseatic Trade Trust & Shipping GmbH/Consiliul Uniunii Europene, susținut de Comisia Europeană,
și obligarea Consiliului:
1. |
la plata către recurentă de daune interese în valoare de 2 516 221,50 euro pentru repararea prejudiciilor material și moral suferite ca urmare a includerii recurentei în lista persoanelor, a entităților și a organismelor din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 423/2007 (1) și din anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 961/2010 (2); |
2. |
la plata către recurentă de dobânzi de întârziere la rata stabilită de Banca Centrală Europeană pentru principalele operațiuni de refinanțare, majorată cu 2 puncte procentuale, începând cu 17 octombrie 2015 și până la plata integrală a sumei menționate la punctul 2; |
3. |
la suportarea cheltuielilor de judecată, în special a cheltuielilor efectuate de recurentă. |
Motivele și principalele argumente
Recurenta își întemeiază recursul pe încălcarea dreptului Uniunii de către Tribunal.
Mai precis, aceasta invocă următoarele încălcări ale dreptului Uniunii:
— |
Întrucât a luat în considerare, în favoarea Consiliului, împrejurări și informații pe care Consiliul nu le-a prezentat decât după adoptarea măsurilor ilegale și, în parte, decât în procedura de recurs, Tribunalul a reținut în mod eronat o dată de apreciere incorectă. |
— |
Tribunalul a ajuns în mod eronat la concluzia că există indicii care lasă să pară cel puțin plauzibil că recurenta era „deținută sau controlată de o altă entitate [în speță, IRISL]”. În special, Tribunalul a aplicat un criteriu de apreciere greșit și a integrat în mod eronat informații prezentate de Consiliu pe care acesta nu le-ar fi deținut la data aprecierii. În plus, acesta nu a determinat gradul de apartenență (pretinsă) sau intensitatea controlului și a efectuat o apreciere eronată a indiciilor. |
— |
Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a considerat că Regulamentul nr. 668/2010 (3), în măsura în care o privea pe reclamantă, era licit. |
— |
Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a considerat că motivarea insuficientă a măsurilor adoptate împotriva recurentei nu poate, în principiu, să angajeze răspunderea Uniunii Europene, și a omis în mod eronat să examineze existența unei încălcări a dreptului la o protecție jurisdicțională efectivă. |
(1) Regulamentul (CE) nr. 423/2007 al Consiliului din 19 aprilie 2007 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO 2007, L 103, p. 1).
(2) Regulamentul (UE) nr. 961/2010 al Consiliului din 25 octombrie 2010 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 423/2007, JO 2010, L 281, p. 1.
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2010 al Consiliului din 26 iulie 2010 de punere în aplicare a articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 423/2007 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO 2010, L 195, p. 25).