–

pentru Estron A/S, de L. Kjær, advokat;

–

pentru guvernul danez, de J. Nymann‑Lindegren, în calitate de agent, asistat de K. Hagel‑Sørensen, advokat;

–

pentru Comisia Europeană, de A. Caeiros și de S. Maaløe, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea Nomenclaturii combinate (denumită în continuare „NC”), care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1031/2008 al Comisiei din 19 septembrie 2008 (JO 2008, L 291, p. 1).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Skatteministeriet (Ministerul Finanțelor, Danemarca), pe de o parte, și Estron A/S, pe de altă parte, cu privire la clasificarea tarifară a unor conectori pentru aparate auditive.

3

Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor (OMV), a fost instituit prin Convenția privind crearea unui Consiliu de cooperare vamală, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950. Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) a fost elaborat de OMV și instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumită în continuare „Convenția privind SA”), încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 și aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene, prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO 1987, L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199).

4

În temeiul articolului 3 alineatul (1) din Convenția privind SA, fiecare parte contractantă se angajează, printre altele, ca propria Nomenclatură tarifară și statistică să fie conformă cu SA, să utilizeze toate pozițiile și subpozițiile acesteia, fără adăugări și fără modificări, precum și codurile aferente acestora, și să urmeze ordinea de numerotare a sistemului menționat. Fiecare parte contractantă se angajează de asemenea să aplice regulile generale de interpretare a SA, precum și toate notele de secțiuni, de capitole și de subpoziții ale SA și să nu modifice conținutul acestora din urmă.

5

OMV aprobă, în condițiile stabilite la articolul 8 din Convenția privind SA, notele explicative și avizele de clasificare adoptate de Comitetul SA.

6

Nota explicativă a SA referitoare la poziția 8544 prevede:

„Sub condiția ca acestea să fie izolate, prezenta poziție include cabluri electrice și alte conductoare (de exemplu, trese, benzi, bare) utilizate pe post de conductori în echipamentele electrice, aparatură sau instalații. Sub această condiție, poziția include cablaje pentru lucrări interioare sau exterioare (de exemplu, cabluri sau fire subterane, subacvatice sau aeriene). Aceste produse variază de la fire subțiri izolate la cabluri groase de tipuri mai complexe.

Conductorii nemetalici se clasifică de asemenea la această poziție.

[…]”

7

Nota explicativă din SA referitoare la capitolul 90 aduce următoarele precizări:

„Prezentul capitol înglobează un ansamblu de instrumente și de aparate foarte diverse, dar care, ca regulă generală, se caracterizează în principal prin finisajul fabricării lor și gradul înalt de precizie, ceea ce face ca majoritatea dintre acestea să fie utilizate mai ales în scopuri medicale.”

8

Nota explicativă a SA referitoare la poziția 9021 prevede:

„IV.– Aparate pentru facilitarea auzului surzilor

Aceste aparate constau, cel mai adesea, în aparate electrice care au, legate între ele prin cablu, unul sau mai multe microfoane (cu sau fără dispozitiv de amplificare), un receptor cu cutie și un set de baterii. Receptorul poate fi în afara urechii, așezat în spatele urechii sau aplicat cu mâna pe ureche.

Acest grup cuprinde doar aparate pentru facilitarea auzului la surzi; prin urmare, sunt excluse articolele precum căștile, amplificatoarele și altele asemenea, utilizate în săli de conferințe sau de telefoniste pentru a îmbunătăți calitatea convorbirii.”

9

NC se întemeiază pe SA.

10

Articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 254/2000 al Consiliului din 31 ianuarie 2000 (JO 2000, L 28, p. 16, Ediție specială, 02/vol. 12, p. 33) (denumit în continuare „Regulamentul nr. 2658/87”), prevede:

„Fiecare subpoziție NC are un cod numeric compus din opt cifre:

11

În temeiul articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, Comisia Europeană adoptă în fiecare an un regulament care include versiunea completă a NC, împreună cu ratele taxelor vamale, astfel cum rezultă din măsurile adoptate de Consiliul Uniunii Europene sau de Comisie. Acest regulament se aplică de la 1 ianuarie anul următor.

12

Versiunile NC aplicabile faptelor în discuție în cauza principală, care s‑au desfășurat între 8 iulie 2009 și 29 martie 2012, sunt cele care rezultă succesiv din Regulamentul nr. 1031/2008, din Regulamentul (CE) nr. 948/2009 al Comisiei din 30 septembrie 2009 (JO 2009, L 287, p. 1), din Regulamentul (UE) nr. 861/2010 al Comisiei din 5 octombrie 2010 (JO 2010, L 284, p. 1) și din Regulamentul (UE) nr. 1006/2011 al Comisiei din 27 septembrie 2011 (JO 2011, L 282, p. 1). Întrucât textul dispozițiilor NC aplicabile acestor fapte și relevante pentru întrebările preliminare nu a fost afectat de aceste modificări succesive, trebuie să se facă referire la versiunea acestei nomenclaturi care rezultă din Regulamentul nr. 1031/2008.

13

Partea I din NC cuprinde un ansamblu de dispoziții preliminare. În cuprinsul acestei părți, în titlul I, consacrat regulilor generale, punctul A, intitulat „Reguli generale pentru interpretarea [NC]”, prevede:

„Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii:

1. Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerat ca având numai o valoare indicativă, clasificarea mărfurilor considerându‑se legal determinată atunci când este în concordanță cu textul pozițiilor și notelor de secțiuni și de capitole și, atunci când nu sunt contrare termenilor utilizați în acele poziții și note, după următoarele reguli.

[…]

6. Clasificarea mărfurilor la subpozițiile unei aceleiași poziții se efectuează, în mod legal, cu respectarea termenilor acelor subpoziții și a notelor de subpoziții, precum și, mutatis mutandis, cu respectarea regulilor anterioare, înțelegând prin aceasta că nu pot fi comparate decât subpozițiile aflate pe același nivel. În sensul acestei reguli, se utilizează și notele de secțiuni și capitole corespunzătoare, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare.”

14

Partea II din NC, intitulată „Tabelul drepturilor”, cuprinde, printre altele, secțiunea XVI, intitulată „Mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de înregistrat sau de reprodus imagini și sunet de televiziune și părți și accesorii ale acestor aparate”.

15

Nota 1 litera (m) din această secțiune are următorul cuprins:

16

Secțiunea XVI din NC include capitolul 85, intitulat „Mașini, aparate și echipamente electrice și părți ale acestora; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de televiziune de înregistrat sau de reprodus imagine și sunet; părți și accesorii ale acestor aparate”.

17

Capitolul 85 din NC cuprinde poziția 8544, care este structurată după cum urmează:

18

Partea II din NC cuprinde de asemenea secțiunea XVIII, intitulată „Instrumente și aparate optice, fotografice sau cinematografice, de măsură, de control sau de precizie; instrumente și aparate medico‑chirurgicale; ceasornicărie; instrumente muzicale; părți și accesorii ale acestora”.

19

Această secțiune conține un capitol 90, intitulat „Instrumente și aparate optice, fotografice sau cinematografice, de măsură, de control sau de precizie; instrumente și aparate medico‑chirurgicale; părți și accesorii ale acestora”, a cărui notă 2 prevede:

„Sub rezerva dispozițiilor de la nota 1 de mai sus, părțile și accesoriile pentru mașini, aparate, instrumente sau articole din acest capitol se clasifică în conformitate cu următoarele reguli:

20

Capitolul 90 din NC cuprinde poziția 9021, care este structurată după cum urmează:

21

Estron este un furnizor profesionist din cadrul industriei protezelor auditive și al industriilor conexe, care furnizează conectori producătorilor de proteze auditive.

22

Din decizia de trimitere rezultă că un conector poate fi descris ca un fir electric izolat care cuprinde conectori care fac parte dintr‑o proteză auditivă. O proteză auditivă este un aparat auxiliar electric care dispune de un circuit format dintr‑un microfon, un difuzor foarte mic, precum și o baterie. Microfonul captează sunetul, care este amplificat și transmis către difuzor prin intermediul conectorului pe care Estron l‑a dezvoltat special pentru modelele de proteză auditivă. Un conector leagă microfonul protezei auditive de difuzor și conduce semnalul de la microfon la difuzor, cu parametrii acustici, de zgomot, electrici și mecanici determinați.

23

Conectorii în discuție în litigiul principal sunt compuși din două fire, fiecare fiind realizat din șapte fire de cupru placate cu argint, răsucite împreună, emailate și cositorite. Cu ajutorul acestor conectori, semnalele acustice electrice sunt trimise către difuzorul protezei auditive. Sunetul captat de microfon este convertit în impulsuri electrice la un capăt și în sunet la celălalt capăt.

24

Fiecare capăt al conectorului este dotat cu o „mufă” compusă dintr‑un număr de contacte precis adaptate pentru conexiunile electrice ale tipului de proteză auditivă pentru care conectorul este special conceput. Un conector nu poate fi luat de pe un model de proteză auditivă pentru a fi utilizat pe un altul.

25

Conectorii în discuție în litigiul principal sunt modelați prin termoformare, care este un proces de producție la cald ce permite modelarea produsului în discuție în forma dorită, pentru se adapta la urechea umană. Acești conectori, care asigură conexiunea între difuzorul protezei auditive și microfon, servesc de asemenea la suspendarea protezei de ureche, menținând proteza auditivă exact în locul unde trebuie să fie plasată pentru a garanta posibilitatea de a fi suportată funcțional de către utilizator. Conectorii în discuție în litigiul principal există în mai multe dimensiuni pentru fiecare model. Acești conectori sunt, în plus, modelați într‑un mod specific pentru urechea dreaptă și pentru urechea stângă.

26

Între 8 iulie 2009 și 29 martie 2012, Estron a efectuat declarațiile vamale în care a clasificat conectorii în discuție în litigiul principal ca „Părți și accesorii de aparate pentru facilitarea auzului la surzi”, la subpoziția 90219010 din NC, care este scutită de taxe vamale.

27

În urma unui control, SKAT (administrația fiscală, Danemarca) a decis, la 6 iulie 2012, să clasifice conectorii în discuție în litigiul principal la subpoziția 85444290 din NC, la care se aplică o rată a taxelor vamale de 3,3 %. În consecință, administrația fiscală a stabilit în sarcina Estron o obligație de plată cu titlu de taxe vamale aferente conectorilor declarați într‑un cuantum de 825150,74 coroane daneze (DKK) (aproximativ 110500 de euro).

28

Estron a contestat această decizie la Landsskatteretten (Comisia Fiscală Națională, Danemarca), care, prin decizia din 10 aprilie 2013, a considerat că respectivii conectori trebuiau clasificați la subpoziția 90219010 din NC și, prin urmare, a anulat creanța vamală.

29

Ministerul Finanțelor a contestat această decizie în fața instanței de trimitere, arătând că conectoarele în discuție în litigiul principal trebuiau să fie clasificate la poziția 8544 din NC. Potrivit acestui minister, respectivii conectori trebuiau să fie clasificați la subpoziția 85444290 din NC, intitulată „Altele”.

30

Instanța de trimitere precizează că părțile din litigiul principal sunt de acord cu privire la faptul că conectorii în discuție în litigiul principal constituie părți ale unei proteze auditive, în conformitate cu jurisprudența Curții privind noțiunea de „părți”.

31

Din decizia de trimitere reiese că, potrivit guvernului danez, faptul că acești conectori constituie o parte a unei proteze auditive nu înseamnă că aceștia pot fi clasificați la poziția 9021 din NC.

32

În această privință, potrivit guvernului danez, referirea în cuprinsul notei 2 litera (a) din capitolul 90 din NC la o poziție din capitolul 84, 85, 90 sau 91 din NC ar trebui înțeleasă ca o referire la mărfurile care se încadrează la pozițiile tarifare cu patru cifre. În consecință, această referire nu ar include subpozițiile tarifare cu șase și cu opt cifre. Dat fiind că conectorii în discuție în litigiul principal nu pot fi clasificați la o poziție cu patru cifre din capitolul 90 din NC, aceștia ar fi clasificați, potrivit notei 2 litera (a) din capitolul 90 menționat, la poziția 8544 din NC.

33

Această interpretare literală a notei 2 litera (a) din capitolul 90 din NC ar fi susținută în special de regula generală 6 pentru interpretarea NC, care ar face distincție între „poziții” și „subpoziții”, precum și de notele de la capitolul 85 din NC. Capitolul menționat ar fi împărțit în „note”, „note de subpoziții” și „note complementare”, care ar privi codurile cu patru, cu șase și, respectiv, cu opt cifre.

34

Potrivit Estron, conectorii în discuție în litigiul principal constituie o parte din aparatele pentru facilitarea auzului surzilor (proteză auditivă), în sensul noțiunii de „parte”, astfel cum este definită de jurisprudența constantă a Curții, în special Hotărârea din 15 februarie 2007, RUMA (C‑183/06, EU:C:2007:110, punctul 32). Potrivit acestei jurisprudențe, conectorii în discuție în litigiul principal ar trebui să fie clasificați la poziția 902140 din NC.

35

Potrivit textului său, poziția 902140 din NC ar exclude totuși în mod explicit părțile și accesoriile, care ar fi clasificate la poziția 902190 din NC. Conectorii în discuție în litigiul principal ar trebui, prin urmare, potrivit Estron, să intre sub incidența subpoziției 90219010, care desemnează „Părți și accesorii pentru aparate acustice pentru facilitarea auzului la surzi”.

36

Estron contestă că conectorii în discuție în litigiul principal ar putea fi clasificați la poziția 8544 din NC, invocată de Ministerul Finanțelor, ca fire electrice izolate prevăzute cu conectori. Faptul că acești conectori constituie o „parte” a unei proteze auditive, astfel cum a fost definită de jurisprudența constantă a Curții, ar sugera că clasificarea ca „fire electrice” este exclusă. În plus, materialul și pinii de contact specifici ar demonstra că respectivii conectori sunt o „parte” a unei proteze auditive, iar nu un fir electric izolat.

37

Nota 2 litera (a) din capitolul 90 din NC nu ar avea incidență în această privință. Această notă s‑ar aplica atât pozițiilor cu patru cifre, cât și subpozițiilor cu șase cifre, în conformitate cu dispozițiile din SA și cu regula generală 6 pentru interpretarea NC. O parte care, în sine, reprezintă o marfă încadrată la o subpoziție din capitolul 90 din NC, și anume subpoziția 902190 din NC, intitulată „Altele”, ar trebui, prin urmare, clasificată la această subpoziție.

38

În aceste condiții, Vestre Landsret (Curtea de Apel a Regiunii de Vest, Danemarca) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

39

Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă nota 2 litera (a) din capitolul 90 din NC coroborată cu regulile generale 1 și 6 pentru interpretarea NC trebuie interpretată în sensul că expresia „părțile și accesoriile care constau din articolele menționate la una dintre pozițiile acestui capitol sau de la capitolele 84, 85 sau 91”, pe care o conține, se referă doar la codurile cu patru cifre din capitolele respective sau se referă de asemenea la codurile cu șase sau cu opt cifre din capitolele menționate.

40

Nota 2 litera (a) din capitolul 90 din NC prevede că „părțile și accesoriile care constau din articolele menționate la una dintre pozițiile acestui capitol sau de la capitolele 84, 85 sau 91 (altele decât cele de la pozițiile 8487, 8548 sau 9033) se clasifică la pozițiile respective[, indiferent care sunt mașinile, aparatele sau instrumentele pentru care sunt destinate]”.

41

Potrivit guvernului danez, conectorii în discuție în litigiul principal nu constituie, în sine, o marfă care intră sub incidența unei poziții cu patru cifre din capitolul 90 din NC, ci reprezintă o marfă care intră doar sub incidența subpoziției de opt cifre 90219010 din NC, care desemnează „Părți și accesorii pentru aparate acustice pentru facilitarea auzului la surzi”. Nu ar exista, așadar, în capitolul 90 din NC, o poziție cu patru cifre al cărei text ar acoperi conectorii în discuție în litigiul principal. În schimb, acești conectori ar constitui în sine o marfă care intră sub incidența unei poziții cu patru cifre din capitolul 85 din NC, și anume poziția 8544, care se referă la „Fire, cabluri (inclusiv cabluri coaxiale) și alte conductoare electrice izolate (chiar emailate sau oxidate anodic), cu sau fără conectori; cabluri din fibre optice, constituite din fibre izolate individual, chiar echipate cu conductoare electrice sau prevăzute cu conectori”.

42

Trebuie astfel să se stabilească dacă termenul „poziții” care figurează în nota 2 litera (a) din capitolul 90 din NC se referă numai la coduri cu patru cifre sau dacă acesta vizează de asemenea coduri cu șase și cu opt cifre.

43

În această privință, trebuie să se constate că textul notei menționate conține termenul „poziții”, iar nu termenul „subpoziții”.

44

Or, articolul 3 din Regulamentul nr. 2658/87 stabilește o distincție între „poziții” și „subpoziții” în cadrul NC. Rezultă din această dispoziție că NC preia clasificarea cu șase cifre a pozițiilor și a subpozițiilor din SA, adăugând în același timp o a șaptea și o a opta cifră pentru a forma subdiviziuni care îi sunt proprii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 20 noiembrie 2014, Rohm Semiconductor, C‑666/13, EU:C:2014:2388, punctul 3, și Hotărârea din 28 aprilie 2016, Oniors Bio, C‑233/15, EU:C:2016:305, punctul 3).

45

Această distincție reiese de asemenea din NC însăși și în special din regulile generale de interpretare a acesteia. Astfel, în conformitate cu regula generală 6 pentru interpretarea NC, clasificarea mărfurilor la subpozițiile unei aceleiași poziții se efectuează în mod legal cu respectarea textelor acelor subpoziții și a notelor de subpoziții, de secțiuni sau de capitole.

46

Rezultă astfel că legiuitorul Uniunii a intenționat să distingă între poziții și subpoziții în cadrul NC și că utilizarea termenului „poziții” în nota 2 litera (a) din capitolul 90 din NC indică faptul că această notă nu vizează „subpozițiile”.

47

Reiese de asemenea din jurisprudența Curții că, pe de o parte, termenul „poziții” se referă la coduri cu patru cifre, în timp ce codurile cu șase și cu opt cifre sunt, la rândul lor, desemnate prin termenul „subpoziții”. Pe de altă parte, în cadrul NC, o poziție cu patru cifre cuprinde subpoziții cu șase și cu opt cifre (a se vedea în acest sens Hotărârea din 9 iunie 2016, MIS, C‑288/15, EU:C:2016:424, punctul 30, Hotărârea din 19 octombrie 2017, Lutz, C‑556/16, EU:C:2017:777, punctul 39, Hotărârea din 22 februarie 2018, SAKSA, C‑185/17, EU:C:2018:108, punctul 32, Hotărârea din 12 aprilie 2018, Medtronic, C‑227/17, EU:C:2018:247, punctele 39 și 44, și Hotărârea din 6 septembrie 2018, Kreyenhop & Kluge, C‑471/17, EU:C:2018:681, punctele 8 și 45).

48

Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la prima întrebare că nota 2 litera (a) din capitolul 90 din NC coroborată cu regulile generale 1 și 6 pentru interpretarea NC trebuie interpretată în sensul că expresia „părțile și accesoriile care constau din articolele menționate la una dintre pozițiile acestui capitol sau de la capitolele 84, 85 sau 91”, pe care o conține, se referă doar la pozițiile cu patru cifre din aceste capitole.

49

Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere urmărește să afle dacă conectorii pentru aparate auditive precum cei în discuție în litigiul principal trebuie să fie clasificați la subpoziția 85444290, la subpoziția 90214000 sau la subpoziția 90219010 din NC.

50

În această privință trebuie să se sublinieze, pe de o parte, că, astfel cum reiese în special din cuprinsul punctului 45 din prezenta hotărâre, regulile generale pentru interpretarea NC prevăd că clasificarea mărfurilor la subpozițiile unei aceleiași poziții se determină în mod legal în concordanță cu textul acelor subpoziții și al notelor de subpoziții, de secțiuni sau de capitole, enunțurile titlurilor secțiunilor, ale capitolelor sau ale subcapitolelor fiind considerate ca având numai o valoare indicativă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 12 iulie 2018, Profit Europe, C‑397/17 și C‑398/17, EU:C:2018:564, punctul 25).

51

Pe de altă parte, potrivit unei jurisprudențe constante, în interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie să aibă în vedere, în general, caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul poziției din NC și de notele de secțiuni sau de capitole (Hotărârea din 12 iunie 2014, Lukoyl Neftohim Burgas, C‑330/13, EU:C:2014:1757, punctul 34, și Hotărârea din 25 februarie 2016, G. E. Security, C‑143/15, EU:C:2016:115, punctul 44).

52

Mai mult, potrivit jurisprudenței Curții, destinația produsului poate să constituie un criteriu obiectiv de clasificare, în măsura în care este inerentă respectivului produs, caracterul inerent trebuind să poată fi apreciat în funcție de caracteristicile și de proprietățile obiective ale acestuia (Hotărârea din 17 martie 2016, Sonos Europe, C‑84/15, EU:C:2016:184, punctul 43 și jurisprudența citată).

53

Din decizia de trimitere reiese că este cert că conectorii în discuție în litigiul principal constituie o parte a unei proteze auditive.

54

În această privință, reiese din jurisprudența Curții că noțiunea de „părți”, în sensul NC, implică prezența unui ansamblu pentru funcționarea căruia acestea sunt indispensabile (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 februarie 2007, RUMA, C‑183/06, EU:C:2007:110, punctul 31, Hotărârea din 12 decembrie 2013, HARK, C‑450/12, EU:C:2013:824, punctele 36 și 37, și Hotărârea din 20 noiembrie 2014, Rohm Semiconductor, C‑666/13, EU:C:2014:2388, punctele 44 și 45).

55

În ceea ce privește subpoziția 90214000 din NC, se pare că, în orice caz, conectori precum cei în discuție în litigiul principal nu sunt susceptibili să se încadreze în această subpoziție în măsura în care aceasta se referă la aparate pentru facilitarea auzului surzilor, „cu excepția părților și accesoriilor”.

56

În schimb, subpoziția 90219010 din NC face referire în mod expres la părțile și accesoriile pentru aparate acustice pentru facilitarea auzului la surzi.

57

Pentru a determina clasificarea tarifară a conectorilor în discuție în litigiul principal, trebuie amintit că, pe de o parte, notele explicative din SA și, pe de altă parte, cele din NC aduc indicații utile, chiar dacă astfel de note explicative au un caracter interpretativ și nu au forță juridică obligatorie (a se vedea în acest sens Hotărârea din 26 aprilie 2017, Stryker EMEA Supply Chain Services, C‑51/16, EU:C:2017:298, punctul 45).

58

În plus, trebuie arătat că, astfel cum s‑a amintit la punctul 40 din prezenta hotărâre, nota 2 litera (a) din capitolul 90 din NC prevede că „părțile și accesoriile care constau din articolele menționate la una dintre pozițiile acestui capitol sau de la capitolele 84, 85 sau 91 (altele decât cele de la pozițiile 8487, 8548 sau 9033) se clasifică la pozițiile respective[, indiferent care sunt mașinile, aparatele sau instrumentele pentru care sunt destinate]”.

59

Având în vedere răspunsul dat la prima întrebare, este necesar să se examineze dacă conectorii în discuție în litigiul principal trebuie să fie considerați ca făcând parte din poziția 8544 din NC, care vizează „Fire, cabluri (inclusiv cabluri coaxiale) și alte conductoare electrice izolate (chiar emailate sau oxidate anodic), cu sau fără conectori; cabluri din fibre optice, constituite din fibre izolate individual, chiar echipate cu conductoare electrice sau prevăzute cu conectori”, sau din poziția 9021 din aceasta, care se referă la „Articole și aparate de ortopedie, inclusiv centurile și bandajele medicochirurgicale și cârjele; atele, gutiere și alte articole și aparate pentru fracturi; articole și aparate de proteză; aparate pentru facilitarea auzului surzilor și alte aparate care se poartă, se duc în mână sau care se implantează în organism pentru compensarea unei deficiențe sau infirmități”.

60

În această privință, trebuie să se constate, în primul rând, că textul poziției 9021 din NC nu privește, desigur, în mod expres, decât „aparate[le] pentru facilitarea auzului surzilor”, iar nu părțile acestora. Cu toate acestea, astfel cum rezultă din cuprinsul punctelor 56 și 57 din prezenta hotărâre, subpoziția 90219010 din NC vizează în mod expres „părți[le] și accesorii[le] pentru aparate acustice pentru facilitarea auzului la surzi”, care sunt de altfel excluse în mod expres din subpoziția 90214000 din NC. Rezultă că textele acestor două subpoziții sunt astfel întemeiate pe ideea că poziția 9021 din NC acoperă părțile și accesoriile pentru aparate acustice pentru facilitarea auzului la surzi. Textele secțiunii XVIII și ale capitolului 90 din NC se referă de altfel în mod expres la „părți și accesorii” ale instrumentelor și aparatelor care fac obiectul acestora.

61

În al doilea rând, trebuie arătat că nota explicativă a SA referitoare la poziția 9021 se referă la aparate pentru facilitarea auzului surzilor. Potrivit acestei note, acestea din urmă constau, cel mai adesea, în aparate electrice care au, „legate între ele prin cablu”, unul sau mai multe microfoane (cu sau fără dispozitiv de amplificare), un receptor cu cutie și un set de baterii.

62

În al treilea rând, în ceea ce privește poziția 9021 din NC, Curtea a statuat deja, întemeindu‑se în special pe nota explicativă din SA referitoare la capitolul 90, că produsele clasificate la această poziție se caracterizează în principal prin finisajul fabricării lor și prin înaltul grad de precizie, ceea ce le diferențiază de produsele obișnuite (a se vedea în acest sens Hotărârea din 26 aprilie 2017, Stryker EMEA Supply Chain Services, C‑51/16, EU:C:2017:298, punctul 47).

63

Or, pare să reiasă din constatările factuale efectuate de instanța de trimitere, astfel cum au fost amintite la punctele 22-25 din prezenta hotărâre, că conectori precum cei în discuție în litigiul principal se disting, având în vedere caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, de produsele obișnuite, în special de firele, cablurile și alte conductoare electrice izolate menționate la poziția 8544 din NC, prin finisajul fabricării lor și prin înaltul grad de precizie, având în vedere metoda de fabricare a acestora, precum și caracterul specific al funcției lor.

64

În al patrulea rând, trebuie să se ia în considerare destinația conectorilor precum cei în discuție în litigiul principal, întrucât această destinație poate, astfel cum rezultă din cuprinsul punctului 52 din prezenta hotărâre, să constituie un criteriu obiectiv de clasificare atât timp cât este inerentă respectivului produs, caracterul inerent trebuind să poată fi apreciat în funcție de caracteristicile și de proprietățile obiective ale acestuia.

65

În speță, pare să reiasă de asemenea din constatările factuale efectuate de instanța de trimitere că conectorii precum cei în discuție în litigiul principal sunt special adaptați la aparatele auditive. În plus, nu se contestă că respectivii conectori sunt concepuți special pentru a fi integrați într‑un aparat auditiv.

66

În consecință, rezultă din nota 2 litera (a) din capitolul 90 din NC că conectorii precum cei în discuție în litigiul principal sunt susceptibili să facă parte din poziția 9021 din NC. În plus, în măsura în care subpoziția 90219010 din NC vizează în mod expres părțile și accesoriile pentru aparate acustice pentru facilitarea auzului la surzi, astfel de conectori sunt susceptibili să fie clasificați la poziția menționată.

67

Trebuie totuși amintit că, atunci când Curtea este sesizată cu o trimitere preliminară în materia clasificării tarifare, funcția sa constă mai curând în a oferi clarificări instanței naționale cu privire la criteriile a căror punere în aplicare îi va permite acesteia din urmă să clasifice în mod corect produsele în cauză în NC decât în a efectua ea însăși această clasificare, aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea nu dispune în mod necesar de toate elementele indispensabile în această privință. Astfel, instanța națională este, în orice caz, mai bine plasată pentru a efectua respectiva clasificare (Hotărârea din 12 iunie 2014, Lukoyl Neftohim Burgas, C‑330/13, EU:C:2014:1757, punctul 27, și Hotărârea din 25 februarie 2016, G. E. Security, C‑143/15, EU:C:2016:115, punctul 41).

68

Prin urmare, clasificarea tarifară a unor conectori precum cei în discuție în litigiul principal presupune aplicarea dreptului Uniunii într‑un caz concret. Or, trebuie amintit că, fiind sesizată în temeiul articolului 267 TFUE, Curtea este competentă doar să se pronunțe cu privire la interpretarea tratatelor, precum și cu privire la validitatea și la interpretarea actelor adoptate de instituțiile Uniunii.

69

Revine, așadar, instanței de trimitere sarcina de a efectua clasificarea tarifară a conectorilor în discuție în litigiul principal în raport cu elementele furnizate de Curte ca răspuns la întrebările care i‑au fost adresate de instanța de trimitere.

70

Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la a doua întrebare că revine instanței de trimitere sarcina de a efectua clasificarea tarifară a conectorilor pentru aparate auditive în discuție în litigiul principal în raport cu elementele furnizate de Curte ca răspuns la întrebările care i‑au fost adresate de instanța de trimitere.

71

Prin intermediul celei de a treia întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă nota 1 litera (m) din secțiunea XVI din NC trebuie interpretată în sensul că, dacă o marfă se încadrează în capitolul 90 din NC, ea nu se poate încadra și în capitolele 84 și 85 din aceasta.

72

Nota 1 litera (m) din secțiunea XVI din NC prevede că respectiva secțiune nu cuprinde articolele din capitolul 90 din NC.

73

Trebuie să se constate că secțiunea XVI din NC cuprinde capitolele 84 și 85 din NC. În ceea ce privește capitolul 90 din aceasta din urmă, el este cuprins în secțiunea XVIII din aceasta.

74

Rezultă din textul notei 1 litera (m) din secțiunea XVI din NC că, dacă o marfă se încadrează în capitolul 90 din NC, aceasta nu se poate încadra în secțiunea menționată din NC.

75

Prin urmare, dacă o marfă se încadrează în capitolul 90 din NC, este exclus, potrivit notei 1 litera (m) din secțiunea XVI din NC, ca aceasta să se încadreze și în capitolele 84 și 85 din NC, care sunt cuprinse în secțiunea XVI din aceasta.

76

Având în vedere cele de mai sus, trebuie să se răspundă la a treia întrebare că nota 1 litera (m) din secțiunea XVI din NC trebuie interpretată în sensul că, dacă o marfă se încadrează în capitolul 90 din NC, ea nu se poate încadra și în capitolele 84 și 85 din aceasta.

77

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a șasea) declară: