15.2.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 53/3

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 17 decembrie 2020 – Comisia Europeană/Ungaria

(Cauza C-808/18) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Spațiul de libertate, securitate și justiție - Politici privind controlul la frontiere, dreptul de azil și imigrarea - Directivele 2008/115/CE, 2013/32/UE și 2013/33/UE - Procedura de acordare a protecției internaționale - Acces efectiv - Procedura la frontieră - Garanții procedurale - Plasare obligatorie în zone de tranzit - Detenție - Returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală - Căi de atac împotriva deciziilor administrative de respingere a cererii de protecție internațională - Dreptul de a rămâne pe teritoriu)

(2021/C 53/03)

Limba de procedură: maghiara

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: M. Condou-Durande, A. Tokár și J. Tomkin, agenți)

Pârâtă: Ungaria (reprezentanți M.Z. Fehér și M. M. Tátrai, agenți)

Dispozitivul

1)

Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 5, al articolului 6 alineatul (1), al articolului 12 alineatul (1) și al articolului 13 alineatul (1) din Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală, al articolului 6, al articolului 24 alineatul (3), al articolului 43 și al articolului 46 alineatul (5) din Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale și al articolelor 8, 9 și 11 din Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională:

—

prin prevederea condiției ca cererile de protecție internațională ce provin de la resortisanți ai țărilor terțe sau apatrizi care, sosind din Serbia, doresc să aibă acces pe teritoriul său la procedura de protecție internațională să poată fi depuse numai în zonele de tranzit Röszke (Ungaria) și Tompa (Ungaria) și prin adoptarea în același timp a unei practici administrative constante și generalizate care limitează drastic numărul de solicitanți autorizați să intre zilnic în aceste zone de tranzit;

—

prin instituirea unui sistem de detenție generalizată a solicitanților de protecție internațională în zonele de tranzit Röszke și Tompa fără a respecta garanțiile prevăzute la articolul 24 alineatul (3) și la articolul 43 din Directiva 2013/32, precum și la articolele 8, 9 și 11 din Directiva 2013/33;

—

prin permiterea îndepărtării tuturor resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală pe teritoriul său, cu excepția acelora dintre ei care sunt suspectați că au săvârșit o infracțiune, fără a respecta procedurile și garanțiile prevăzute la articolul 5, la articolul 6 alineatul (1), la articolul 12 alineatul (1) și la articolul 13 alineatul (1) din Directiva 2008/115;

—

prin impunerea unor condiții contrare dreptului Uniunii pentru exercitarea de către solicitanții de protecție internațională care intră în domeniul de aplicare al articolului 46 alineatul (5) din Directiva 2013/32 a dreptului lor de a rămâne pe teritoriul său.

2)

Respinge în rest acțiunea.

3)

Ungaria suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, patru cincimi din cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană.

4)

Comisia Europeană suportă o cincime din propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 155, 6.5.2019.