|
6.5.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 155/13 |
Hotărârea Curții (Camera a opta) din 14 martie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Arbeidsrechtbank Antwerpen — Belgia) — Maria Vester/Rijksinstituut voor ziekte- en invaliditeitsverzekering
(Cauza C-134/18) (1)
(Trimitere preliminară - Regimuri de securitate socială - Prestații de invaliditate - Articolele 45 și 48 TFUE - Libera circulație a lucrătorilor - Regulamentul (CE) nr. 883/2004 - Regimuri de indemnizare distincte în funcție de statele membre - „Stagiu prealabil de incapacitate de muncă” - Durată - Acordarea indemnizației de incapacitate de muncă - Dezavantaje pentru lucrătorii migranți)
(2019/C 155/16)
Limba de procedură: neerlandeza
Instanța de trimitere
Arbeidsrechtbank Antwerpen
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Maria Vester
Pârât: Rijksinstituut voor ziekte- en invaliditeitsverzekering
Dispozitivul
Articolele 45 și 48 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun unei situații, precum cea în discuție în litigiul principal, în care unui lucrător care a fost în incapacitate de muncă un an și care a fost recunoscut invalid de instituția competentă a statului său membru de reședință, fără a putea însă beneficia de o indemnizație de invaliditate în temeiul legislației acestui stat membru, i se impune de instituția competentă a statului membru în care a realizat totalitatea perioadelor sale de asigurare o perioadă de incapacitate de muncă suplimentară de un an pentru a-i fi recunoscut statutul de invalid și pentru a-i fi acordat beneficiul prestațiilor de invaliditate proratizate, fără a percepe însă o indemnizație de incapacitate de muncă în perioada menționată.