20.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 392/38

Acțiune introdusă la 2 octombrie 2017 – ClientEarth/Comisia

(Cauza T-677/17)

(2017/C 392/48)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă ClientEarth (Londra, Regatul Unit) (reprezentant: A. Jones, barrister)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	declararea acțiunii admisibilă și fondată;

—

anularea articolului 1 alineatul (3) litera (a) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei din 1 iunie 2017 de completare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor (JO 2017, L 175, p. 708);

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă și

—	dispunerea oricărei măsuri considerate adecvate.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că cerința de confidențialitate impusă prin prevederile contestate este nelegală, întrucât va împiedica în mod necesar autoritățile publice din statele membre UE să dezvăluie informații cu privire la emisiile în mediu ca răspuns la o solicitare formulată de un particular, cu încălcarea articolelor 3 și 4 din directiva privind accesul la informații despre mediu (1).

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că obligația de confidențialitate absolută impusă de prevederea contestată este nelegală, întrucât va împiedica în mod necesar instituțiile și organele Uniunii să dezvăluie informații cu privire la emisii în mediu ca răspuns la o solicitare formulată de un particular, cu încălcarea articolului 6 din regulamentul de la Aarhus (2) și a articolului 2 din regulamentul privind accesul publicului la documente (3).

Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că Comisia, prin introducerea unei prevederi de confidențialitate absolută, a introdus un element esențial care depășește domeniul de aplicare al unei măsuri suplimentare în sensul articolului 5 alineatul (3) și al articolului 14 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 715/2007, modificând efectul directivei privind accesul la informații despre mediu, a regulamentului de le Aarhus și a regulamentului privind accesul publicului la documente, și lipsind aceste măsuri de efectul lor util.

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că obligația de confidențialitate absolută impusă prin prevederea contestată încalcă principiul general al proporționalității legislației UE.

(1) Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului (JO 2003, L 41, p. 26, Ediție specială 15/vol. 9, p. 200).

(2) Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO 2006, L 264, p. 13, Ediție specială, 15/vol. 17, p. 126).

(3) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO 2001, L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76).