24.7.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 239/60

—

anularea în întregime, în ceea ce o privește pe reclamantă, a Deciziei C(2017) 1742 final a Comisiei din 17 martie 2017 privind o procedură întemeiată pe articolul 101 TFUE, pe articolul 53 din Acordul privind SEE și pe articolul 8 din Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul aerian (cazul AT.39258 – Airfreight);

—

în subsidiar, în temeiul competenței sale de fond, reducerea amenzii aplicate reclamantei și

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a principiului ne bis in idem și a articolului 266 TFUE întrucât a considerat-o pe reclamantă responsabilă pentru aspecte ale încălcării pentru care Comisia a absolvit-o de răspundere prin Decizia din 2010 și, în orice caz, a încălcat termenul de prescripție aplicându-i reclamantei o amendă referitoare la aspectele menţionate și nu a dovedit un interes legitim în constatarea oficială a încălcării referitoare la acele aspecte.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a principiului nediscriminării prin readoptatarea deciziei atacate, astfel încât reclamanta se află într-o situație net dezavantajoasă față de alți destinatari ai Deciziei din 2010 față de care aceasta din urmă a devenit definitivă şi obligatorie.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a articolului 101 TFUE și a articolului 53 din Acordul privind SEE și a limitelor competenței sale, precum și a dreptului la apărare al reclamantei atunci când a constatat că reclamanta este responsabilă de o încălcare a rutelor interne SEE și a rutelor dinspre UE spre Elveția într-o perioadă în care Comisia nu dispunea de competența de a pune în aplicare articolul 101 TFUE și articolul 53 din Acordul privind SEE referitor la companiile aeriene care operează numai pe rutele dinspre SEE spre țări terțe, iar comportamentul reclamantei în ceea ce privește rutele dinspre SEE spre țări terțe era, în consecință, legal.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a articolului 101 TFUE și a articolului 53 din Acordul privind SEE, prin faptul că a considerat că reclamanta participat la o încălcare unică și continuă care includea rute pe care reclamanta nu le-a deservit și pentru care nu avea dreptul legal de a le deservi.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a articolului 101 TFUE și a articolului 53 din Acordul privind SEE, întrucât s-a considerat competentă în ceea ce privește serviciile de transport aerian de mărfuri pe rutele dinspre SEE spre țări terțe, având în vedere că astfel de servicii sunt vândute unor clienți din afara SEE.

6.

Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a dreptului la apărare al reclamantei, precum și a principiilor nediscriminării și proporționalității, deoarece a aplicat standarde diferite de probă diverșilor transportatori.

7.

Al șaptelea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a Orientărilor din 2006 (1) și a principiului proporționalității prin includerea în valoarea relevantă a vânzărilor utilizată ca bază de calcul al amenzii venituri rezultate din elemente ale tarifelor pentru serviciile de transport aerian de mărfuri care nu au legătură cu încălcarea reţinută în decizia atacată.

8.

Al optulea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a Orientărilor din 2006 și a principiului încrederii legitime prin includerea în valoarea relevantă a vânzărilor utilizată ca bază de calcul al amenzii venituri rezultate din servicii de transport aerian de mărfuri pe rutele dinspre statele membre SEE spre țări terțe.

9.

Al nouălea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a principiului proporționalității prin limitarea la 15 % a reducerii amenzii aplicate reclamantei în temeiul cadrului normativ.

10.

Al zecelea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a principiilor nediscriminării și proporționalității, precum și dreptul la apărare al reclamantei, întrucât nu a acordat reclamantei o reducere de 10 % a amenzii ca urmare a participării sale limitate la încălcare, deși o astfel de reducere a fost acordată altor destinatari ai deciziei atacate și ai Deciziei din 2010 care se află într-o situaţie similară din punct de vedere obiectiv cu cea a reclamantei.

11.

Al unsprezecelea motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul ar trebui să se întemeieze pe competența sa de fond și să reducă în mod semnificativ cuantumul amenzii.