7.8.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 256/32

Acțiune introdusă la 30 mai 2017 – Air France-KLM/Comisia

(Cauza T-337/17)

(2017/C 256/38)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Air France-KLM (Paris, Franța) (reprezentanți: A. Wachsmann și S. Thibault-Liger, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

cu titlu principal, anularea în tot, în temeiul articolului 263 TFUE, a Deciziei nr. C(2017) 1742 final a Comisiei Europene din 17 martie 2017 referitoare la o procedură inițiată în temeiul articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, al articolului 53 din Acordul privind SEE și al articolului 8 din Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul aerian, cazul COMP/39258 – Transport aerian de mărfuri, în ceea ce privește Air France-KLM, precum și anularea considerentelor pe care se întemeiază dispozitivul acesteia, în temeiul primului motiv invocat;

—

cu titlu subsidiar, în cazul în care Tribunalul nu dispune anularea în tot a Deciziei nr. C(2017) 1742 final în temeiul primului motiv invocat:

—

anularea articolului 1 primul paragraf punctul 1 litera (b), punctul 2 litera (b), punctul 3 litera (b) și punctul 4 litera (b) din Decizia nr. C(2017) 1742 final, în măsura în care constatarea încălcării unice și continue imputate Air France-KLM se întemeiază pe probe prezentate de Lufthansa în cadrul cererii acesteia de imunitate în temeiul Comunicării Comisiei din 2002 privind imunitatea la amenzi și reducerea cuantumului amenzilor în cauzele referitoare la înțelegeri, și anularea considerentelor pe care se întemeiază aceste dispoziții, anularea articolului 3 literele (b) și (d) din decizie, în măsura în care impune Air France-KLM două amenzi în cuantum total de 307 360 000 de euro, și a articolului 4 din decizie, și reducerea în consecință a cuantumului amenzilor menționate, în temeiul articolului 261 TFUE, în conformitate cu cel de al doilea motiv invocat;

—

anularea articolului 1 primul paragraf punctul 1 litera (b), punctul 2 litera (b), punctul 3 litera (b) și punctul 4 litera (b) din Decizia nr. C(2017) 1742 final, în măsura în care exclude din sfera încălcării unice și continue imputate Air France-KLM unele companii aeriene menționate în motivarea deciziei ca fiind implicate în practicile referitoare la această încălcare, și anularea considerentelor pe care se întemeiază aceste dispoziții, anularea articolului 3 literele (b) și (d) din decizie, în măsura în care impune Air France-KLM două amenzi în cuantum total de 307 360 000 de euro, și a articolului 4 din decizie, și reducerea în consecință a cuantumului amenzilor menționate, în temeiul articolului 261 TFUE, în conformitate cu cel de al treilea motiv invocat;

—

anularea articolului 1 primul paragraf punctul 2 litera (b) și punctul 3 litera (b) din Decizia nr. C(2017) 1742 final, în măsura în care constată că încălcarea unică și continuă imputată Air France-KLM cuprinde serviciile de transport aerian de mărfuri care intră în SEE (trafic inbound SEE), și anularea considerentelor pe care se întemeiază aceste dispoziții, anularea articolului 3 literele (b) și (d) din decizie, în măsura în care impune Air France-KLM două amenzi în cuantum total de 307 360 000 de euro, și a articolului 4 din decizie, și reducerea în consecință a cuantumului amenzilor menționate, în temeiul articolului 261 TFUE, în conformitate cu cel de al patrulea motiv invocat;

—

cu titlu foarte subsidiar, în cazul în care Tribunalul nu dispune anularea Deciziei nr. C(2017) 1742 final în temeiul celui de al doilea, al celui de al treilea și al celui de al patrulea motiv invocate:

—

anularea articolului 1 primul paragraf punctul 1 litera (b), punctul 2 litera (b), punctul 3 litera (b) și punctul 4 litera (b) din Decizia nr. C(2017) 1742 final, în măsura în care constată că refuzul de a plăti un comision agenților de expediție constituie un element distinct al încălcării unice și continue reținute, imputată Air France-KLM, și anularea considerentelor pe care se întemeiază aceste dispoziții, anularea articolului 3 literele (b) și (d) din decizie, în măsura în care impune Air France-KLM două amenzi în cuantum total de 307 360 000 de euro, și a articolului 4 din decizie, și reducerea în consecință a cuantumului amenzilor menționate, în temeiul articolului 261 TFUE, în conformitate cu cel de al cincilea motiv invocat;

—

ca ultim subsidiar, în cazul în care Tribunalul nu dispune anularea Deciziei nr. C(2017) 1742 final în temeiul celui de al cincilea motiv invocat:

—

anularea articolului 3 literele (b) și (d) din Decizia nr. C(2017) 1742 final, în măsura în care impune Air France-KLM două amenzi în cuantum total de 307 360 000 de euro, pentru motivul că calculul acestor amenzi include tarifele și 50 % din veniturile care intră în SEE (venituri inbound SEE) obținute de Société Air France și de KLM (în conformitate cu cel de al șaselea motiv invocat), în măsura în care supraestimează gravitatea încălcării imputate Air France-KLM (în conformitate cu cel de al șaptelea motiv invocat), reține împotriva Société Air France o durată eronată a încălcării (în conformitate cu cel de al optulea motiv invocat) și aplică o reducere insuficientă a amenzii în considerarea regimurilor de reglementare (în conformitate cu cel de al nouălea motiv invocat), precum și anularea considerentelor pe care se întemeiază aceste dispoziții, și reducerea amenzilor menționate la un cuantum adecvat, în temeiul articolului 261 TFUE;

—	în orice caz, obligarea Comisiei Europene la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă nouă motive.

Primul motiv, întemeiat pe imputarea eronată în sarcina Air France-KLM a răspunderii pentru practicile Air France și ale KLM. Acest motiv cuprinde două aspecte:

—	primul aspect, întemeiat pe imputarea eronată în sarcina Air France-KLM a răspunderii pentru practicile Air France începând de la 15 septembrie 2004, și a celor ale KLM începând de la 5 mai 2004;

—	al doilea aspect, întemeiat pe imputarea eronată în sarcina Air France-KLM a răspunderii pentru practicile Air France de la 7 decembrie 1999 la 15 septembrie 2004;

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea Comunicării din 2002 privind clemența și a principiilor încrederii legitime, egalității de tratament și nediscriminării între Air France-KLM și Lufthansa, cu incidență asupra admisibilității probelor prezentate în cadrul cererii de imunitate formulate de Lufthansa;

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare și a principiilor egalității de tratament, nediscriminării și protecției împotriva intervenției arbitrare a Comisiei care rezultă din excluderea din dispozitivul deciziei a unor companii aeriene care au participat la practicile în cauză. Acest motiv cuprinde două aspecte:

—	primul aspect, întemeiat pe argumentul potrivit căruia excluderea din dispozitivul deciziei a unor companii care au participat la practicile în cauză ar fi viciată de o lipsă de motivare;

—

al doilea aspect, întemeiat pe argumentul potrivit căruia excluderea din dispozitivul deciziei a unor companii care au participat la practicile în cauză ar fi viciată de o încălcare a principiilor egalității de tratament și nediscriminării și a principiului protecției împotriva intervenției arbitrare a Comisiei;

Al patrulea motiv, întemeiat pe includerea traficului inbound SEE în conținutul încălcării unice și continue, care nu ar respecta normele ce delimitează competența teritorială a Comisiei. Acest motiv cuprinde două aspecte:

—	primul aspect, întemeiat pe faptul că practicile referitoare la traficul inbound SEE nu ar fi fost puse în aplicare în cadrul SEE;

—	al doilea aspect: Comisia nu a dovedit existența unor efecte calificate în cadrul SEE legate de practicile referitoare la traficul inbound SEE;

Al cincilea motiv, întemeiat pe motivarea contradictorie și pe eroarea vădită de apreciere care viciază constatarea potrivit căreia refuzul de a plăti un comision agenților de expediție ar constitui un element distinct al încălcării unice și continue. Acest motiv cuprinde două aspecte:

—	primul aspect, potrivit căruia respectiva constatare ar fi viciată de o motivare contradictorie;

—	al doilea aspect, potrivit căruia respectiva constatare ar fi viciată de o eroare vădită de apreciere;

Al șaselea motiv, întemeiat pe caracterul greșit al valorilor vânzărilor luate în considerare la calculul amenzii impuse Air France-KLM; acest motiv cuprinde două aspecte:

—	primul aspect, întemeiat pe faptul că includerea tarifelor în valoarea vânzărilor s-ar baza pe o motivare contradictorie, pe mai multe erori de drept și pe o eroare vădită de apreciere;

—	al doilea aspect, întemeiat pe faptul că includerea a 50 % din veniturile inbound SEE în valorile vânzărilor ar încălca Orientările Comisiei privind calcularea amenzilor din 2006 și principiul non bis in idem;

Al șaptelea motiv, întemeiat pe aprecierea greșită a gravității încălcării; acest motiv cuprinde două aspecte:

—	primul aspect, întemeiat pe argumentul potrivit căruia supraestimarea gravității practicilor s-ar baza pe mai multe erori vădite de apreciere și pe încălcarea principiilor proporționalității pedepselor și egalității de tratament;

—	al doilea aspect, întemeiat pe argumentul potrivit căruia supraestimarea gravității practicilor ar rezulta din includerea în sfera încălcării a contactelor referitoare la practici puse în aplicare în afara SEE cu încălcarea normelor privind competența teritorială a Comisiei;

8.	Al optulea motiv, întemeiat pe caracterul greșit al calculului duratei încălcării reținute împotriva Air France, luată în considerare la calculul amenzii impuse Air France-KLM;

9.	Al nouălea motiv, întemeiat pe lipsa de motivare și pe caracterul insuficient al reducerii de 15 % acordate de Comisie în considerarea regimurilor de reglementare.