1. 

Marcă a Uniunii Europene–Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene–Motive absolute de refuz–Mărci lipsite de caracter distinctiv–Noțiune–Criterii de apreciere

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (b)]

(a se vedea punctele 12-14)

2. 

Marcă a Uniunii Europene–Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene–Motive absolute de refuz–Mărci lipsite de caracter distinctiv–Marcă tridimensională constituită din forma unui recipient

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (b)]

(a se vedea punctele 18-21, 36, 37, 39 și 41)

3. 

Marcă a Uniunii Europene–Procedura căii de atac–Acțiune în fața instanței Uniunii–Competența Tribunalului–Reexaminarea faptelor în lumina probelor prezentate pentru prima dată în fața sa–Excludere

(Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 65)

(a se vedea punctul 25)

4. 

Marcă a Uniunii Europene–Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene–Motive absolute de refuz–Mărci lipsite de caracter distinctiv–Mărci tridimensionale constituite din forma unui produs–Caracter distinctiv–Criterii de apreciere

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (b)]

(a se vedea punctele 26-28 și 33)

5. 

Marcă a Uniunii Europene–Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene–Motive absolute de refuz–Lipsa caracterului distinctiv al semnului–Marcă compusă din mai multe elemente–Posibilitatea autorității competente de a efectua o examinare a fiecăruia dintre elementele constitutive ale mărcii–Necesitatea luării în considerare a percepției globale a combinației de către publicul relevant

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (b)]

(a se vedea punctul 31)

1) 

Anulează Decizia Camerei întâi de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 15 februarie 2017 (cauza R 1526/2016‑1).

2) 

Obligă EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.