28.8.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 283/22

Recurs introdus la 6 iunie 2017 de HB și alții împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 5 aprilie 2017 în cauza T-361/14, HB și alții/Comisia Europeană

(Cauza C-336/17 P)

(2017/C 283/31)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurenți: HB și alții (reprezentant: Dr. P. Brockmann, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurenților

Recurenţii solicită Curţii:

1.

anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene în cauza T-361/14, HB şi alţii/Comisia din 5 aprilie 2017, prin care s-a respins acţiunea ca nefondată şi au fost obligaţi la plata cheltuielilor de judecată, şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal pentru reluarea procedurii în şedinţă publică;

în subsidiar,

2.

în cazul în care consideră că are destule informaţii, să se pronunţe în prezenta cauză şi să stabilească faptul că interacţiunea psihologică dintre oameni şi animale intră în sfera de competenţă a Uniunii,

3.

în orice caz, obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Primul motiv: viciu de procedură constând în încălcarea dreptului de a fi ascultat prin faptul că:

—

avocatul reclamanţilor şi judecătorii au fost împiedicaţi să ia la cunoştinţă faptul că prima reclamantă s-a înfăţişat în timp util la audierea din şedinţa din 27 septembrie 2016 din cauza faptului că un angajat al Curţii a interzis intrarea fiicei sale minore, întrucât bona acesteia a întârziat, prin urmare reclamantei i s-a refuzat permisiunea de a intra şi, contrar declaraţiilor respectivului angajat, informaţia privind prezenţa sa nu a fost transmisă judecătorului şi nici reprezentatului său;

—

celorlalţi reclamanţi nu li s-a comunicat faptul că trebuie să se prezenta în sală pe măsură ce ajungeau înainte de începerea şedinţei, chiar dacă după ora de prezentare indicată în convocare;

ceea ce a împiedicat ascultarea reclamantei care a fost solicitată în scris şi această situaţie, în opinia recurenţilor, a determinat o apreciere juridică eronată, mai precis că acţiunea era nefondată.

Al doilea motiv de recurs: viciu de procedură rezultând din aprecierea relevanţei unei probe anterior admiterii ei prin faptul că:

—

toate probele au fost respinse în mod nejustificat şi nelegal;

—

în special, referitor la problemele interdisciplinare, nu s-a admis ascultarea unui expert;

—

nu au fost adresate întrebări părţilor nici în scris, nici oral,

şi aceasta, în opinia recurenţilor, determinat o apreciere juridică eronată, mai precis că acţiunea era nefondată.

Al treilea motiv de recurs, pentru cazul în care Curtea consideră etica drept parte componentă a drepturilor omului şi o cerinţă importantă de integrare, ar putea să se pronunţe pe fond pe baza dosarului cauzei.