1.1

Pornind de la prezumția că declararea nulității clauzei care definește obiectul principal al unui contract de împrumut, ca urmare a caracterului ei abuziv, poate avea o consecință care să implice o modificare a calificării juridice a contractului în ceea ce privește elementele de fapt sau efectele sale, respectiva modificare a calificării juridice poate avea drept consecință (de exemplu, prin aplicarea unei hotărâri judecătorești, a unei consecințe juridice speciale prevăzute de o normă juridică națională, a unei dispoziții normative sau a unei hotărâri judecătorești de unificare a jurisprudenței) modificarea, inclusiv în detrimentul consumatorului, a anumitor parametri ai raportului juridic relevanți din punct de vedere economic (de exemplu, aplicarea retroactivă a ratei de bază a dobânzii băncii centrale sau a ratei dobânzii de pe piață aplicate împrumuturilor în forinți în locul ratei mai mici a dobânzii stabilite în contract)?

(1)

practica contractuală utilizată în alte tipuri de contracte, diferite de cel afectat de caracterul abuziv;

(2)

presupusa vulnerabilitate a anumitor operatori afectați în mod direct din punct de vedere economic (de exemplu, în cazul împrumuturilor stabilite în valută, grupul debitorilor în valută și sistemul bancar) sau

(3)

interesele anumitor terți sau grupuri neafectate în mod direct din punct de vedere economic, de exemplu faptul că, în urma constatării nulității, majoritatea membrilor grupului debitorilor în valută se pot afla, în definitiv, din perspectiva lichidării matematice a conturilor, într-o situație mai favorabilă decât membrii grupului debitorilor în forinți?

4.1.

Pornind de la prezumția că articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE trebuie interpretat în sensul că o anumită clauză poate fi fie abuzivă în totalitate, fie în acelaşi timp parțial abuzivă și parțial neabuzivă, astfel încât rămâne totuși aplicabilă în parte, cu alte cuvinte, că respectiva clauză poate crea într-o anumită măsură obligații pentru consumator (sau, având în vedere efectele sale, în ambele cazuri clauza este abuzivă numai într-o anumită măsură), declararea nulității întregului contract de împrumut ca urmare a caracterului abuziv al clauzei analizate, care definește obiectul principal al contractului, poate avea drept consecință faptul că, în cazul în care s-ar aplica lichidarea matematică a conturilor, consumatorul s-ar afla în ansamblu într-o situație mai nefavorabilă, iar contractantul profesionist într-o situație mai favorabilă decât în cazul în care, pentru același motiv, contractul de împrumut ar fi declarat abuziv doar în parte (situație în care celelalte clauze ale contractului ar continua să creeze obligații pentru părți, conţinutul acestora rămânând neschimbat)?

5.1

Trebuie să se considere că nu are caracter abuziv, cu alte cuvinte, că este clară și inteligibilă, având în vedere consecințele economice, o clauză contractuală care atribuie consumatorului riscul cursului de schimb valutar, redactată (sub formă de condiție contractuală generală utilizată de contractantul profesionist și care nu a fost negociată individual) în temeiul obligației de informare prevăzute de lege în mod obligatoriu cu caracter general, dar care nu indică în mod expres că valoarea ratelor de rambursare care trebuie plătite conform contractului de împrumut poate fi mai mare decât valoarea veniturilor consumatorului constatate în cadrul analizei solvabilității realizate de contractantul profesionist, având în vedere de asemenea faptul că norma națională relevantă impune o prezentare detaliată a riscului în scris, iar nu o simplă declarare a existenței unui risc și a atribuirii acestuia, precum și, în plus, faptul că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat, la punctul 74 din Hotărârea pronunțată în cauza C-26/13, că contractantul profesionist nu numai că trebuie să informeze consumatorul cu privire la risc, ci este necesar și ca, în urma informării, consumatorul să poată evalua potențialele consecințe economice care au impact asupra sa și care rezultă din riscul cursului de schimb valutar care i se atribuie și, prin urmare, valoarea totală a împrumutului său?

5.2

Trebuie să se considere că nu are caracter abuziv, cu alte cuvinte că este clară și inteligibilă, având în vedere consecințele economice, o clauză contractuală care atribuie consumatorului riscul cursului de schimb valutar, redactată (sub formă de condiție contractuală generală utilizată de contractantul profesionist și care nu a fost negociată individual) în temeiul obligației de informare prevăzute de lege în mod obligatoriu cu caracter general, dar care nu indică în mod expres că valoarea capitalului rezidual datorat în orice moment conform contractului de împrumut poate fi mai mare decât valoarea patrimoniului de care dispune consumatorul pentru a acoperi debitul, constatată în cadrul analizei solvabilității realizate de contractantul profesionist, având în vedere de asemenea faptul că norma națională relevantă impune o prezentare detaliată a riscului în scris, iar nu o simplă declarare a existenței unui risc și a atribuirii acestuia, precum și, în plus, faptul că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat, la punctul 74 din Hotărârea pronunțată în cauza C-26/13, că contractantul profesionist nu numai că trebuie să informeze consumatorul cu privire la risc, ci este necesar și ca, în urma informării, consumatorul să poată evalua potențialele consecințe economice care au impact asupra sa și care rezultă din riscul cursului de schimb valutar care i se atribuie și, prin urmare, valoarea totală a împrumutului său?

5.3.

Trebuie să se considere că nu are caracter abuziv, cu alte cuvinte că este clară și inteligibilă, având în vedere consecințele economice, o clauză contractuală care atribuie consumatorului riscul cursului de schimb valutar, redactată (sub formă de condiție contractuală generală utilizată de contractantul profesionist și care nu a fost negociată individual) în temeiul obligației de informare prevăzute de lege în mod obligatoriu cu caracter general, dar care nu indică în mod expres că: 1) variația cursului de schimb valutar nu are o limită maximă; 2) posibilitatea variației cursului de schimb valutar este reală, adică poate interveni în perioada de valabilitate a contractului de împrumut; 3) pentru acest motiv, valoarea ratelor de rambursare se poate majora nelimitat; 4) ca urmare a variației cursului de schimb valutar, nu numai valoarea ratelor de rambursare, ci și valoarea capitalului datorat se poate majora nelimitat; 5) amploarea posibilelor pierderi este nelimitată; 6) măsurile de securitate necesare au efecte limitate și impun o atenție permanentă; 7) contractantul profesionist nu se obligă să manifeste această atenție, luând în considerare de asemenea faptul că norma națională relevantă impune o prezentare detaliată a riscului în scris, iar nu o simplă declarare a existenței unui risc și a atribuirii acestuia, precum și, în plus, faptul că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat, la punctul 74 din Hotărârea pronunțată în cauza C-26/13, că contractantul profesionist nu numai că trebuie să informeze consumatorul cu privire la risc, ci este necesar și ca, în urma informării, consumatorul să poată evalua potențialele consecințe economice care au impact asupra sa și care rezultă din riscul cursului de schimb valutar care i se atribuie și, prin urmare, valoarea totală a împrumutului său?

5.4

Având în vedere în special faptul că este posibil, și chiar s-a întâmplat ca în jurisprudența sau în legislația națională să se concluzioneze că, în cazul contractelor de împrumut încheiate în valută, consumatorul a contractat datoria în valută ca urmare a faptului că rata dobânzii aplicabilă în perioada respectivă era mai favorabilă decât cea pentru împrumuturile în forinți și, în schimb, și-a asumat în mod exclusiv efectele variației cursului de schimb valutar; că este de asemenea posibil, și chiar s-a întâmplat ca în jurisprudența sau în legislația națională să se concluzioneze că transferul sarcinilor contractuale către una dintre părți ulterior încheierii contractului de împrumut – aspect imprevizibil a priori – nu poate fi analizat conform criteriilor privind caracterul abuziv, deoarece cauzele de nulitate trebuie să existe la momentul încheierii contractului; având în vedere de asemenea faptul că norma națională relevantă impune o prezentare detaliată a riscului în scris, iar nu o simplă declarare a existenței unui risc și a atribuirii acestuia, precum și, în plus, faptul că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat, la punctul 74 din Hotărârea pronunțată în cauza C-26/13, că contractantul profesionist nu numai că trebuie să informeze consumatorul cu privire la risc, ci este necesar și ca acesta să poată evalua riscul respectiv, trebuie să se considere că nu are caracter abuziv, cu alte cuvinte că este clară și inteligibilă, având în vedere consecințele economice, o clauză contractuală care atribuie consumatorului riscul cursului de schimb valutar, redactată și utilizată (sub formă de condiție contractuală generală care nu a fost negociată individual) de contractantul profesionist în temeiul obligației de informare prevăzute de lege în mod obligatoriu cu caracter general, dar care nu indică în mod expres sensul previzibil al variației cursului de schimb valutar pe perioada de valabilitate a contractului (cel puțin în perioada iniţială a acestuia), nici valorile minime și/sau maxime (de exemplu, prin metoda calculului cursului de schimb forward și/sau prin aplicarea principiului parității dobânzilor – potrivit căruia, în cazul împrumuturilor stabilite în valută, se poate prevedea cu un grad ridicat de certitudine că un avantaj în materie de dobânzi, cu alte cuvinte faptul că dobânda LIBOR [London Interbank Offered Rate] sau EURIBOR [Euro Interbank Offered Rate] este mai mică decât dobânda BUBOR [Budapest Interbank Offered Rate] va genera o pierdere pentru consumator în ceea ce privește cursul de schimb valutar, cu alte cuvinte, că cursul de schimb al monedei de executare se va deprecia în raport cu cursul de schimb al monedei împrumutului –)?

5.5.

Trebuie să se considere că nu are caracter abuziv, cu alte cuvinte că este clară și inteligibilă, având în vedere consecințele economice, o clauză contractuală care atribuie consumatorului riscul cursului de schimb valutar, redactată (sub formă de condiție contractuală generală utilizată de contractantul profesionist și care nu a fost negociată individual) în temeiul obligației de informare prevăzute de lege în mod obligatoriu cu caracter general, dar care nu indică în mod expres și exact (de exemplu, cuantificând prin intermediul unei serii de date sau al unui grafic evoluția în trecut a raportului dintre cursurile de schimb ale monedei de executare și ale monedei împrumutului pe o perioadă cel puțin echivalentă cu perioada angajamentului asumat de consumator) riscul real suportat de debitor, care rezultă în mod previzibil din atribuirea riscului cursului de schimb valutar în sarcina consumatorului, având în vedere de asemenea faptul că norma națională relevantă impune o prezentare detaliată a riscului în scris, iar nu o simplă declarare a existenței unui risc și a atribuirii acestuia, precum și, în plus, faptul că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat, la punctul 74 din Hotărârea pronunțată în cauza C-26/13, că contractantul profesionist nu numai că trebuie să informeze consumatorul cu privire la risc, ci este necesar și ca, în urma informării, consumatorul să poată evalua potențialele consecințe economice care au impact asupra sa și care rezultă din riscul cursului de schimb valutar care i se atribuie și, prin urmare, valoarea totală a împrumutului său?

5.6

Având în vedere în special faptul că este posibil, și chiar s-a întâmplat ca în jurisprudența sau în legislația națională să se concluzioneze că, în cazul contractelor de împrumut încheiate în valută, consumatorul a contractat datoria în valută ca urmare a faptului că rata dobânzii aplicabilă în perioada respectivă era mai favorabilă decât cea pentru împrumuturile în forinți și, în schimb, și-a asumat în mod exclusiv efectele variației cursului de schimb valutar; și având în vedere de asemenea că norma națională relevantă impune o prezentare detaliată a riscului în scris, iar nu o simplă declarare a existenței unui risc și a atribuirii acestuia, precum și, în plus, faptul că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat, la punctul 74 din Hotărârea pronunțată în cauza C-26/13, că contractantul profesionist nu numai că trebuie să informeze consumatorul cu privire la risc, ci este necesar și să îi permită să aprecieze riscul respectiv, trebuie să se considere că nu are caracter abuziv, cu alte cuvinte că este clară și inteligibilă, având în vedere consecințele economice, o clauză contractuală care atribuie consumatorului riscul cursului de schimb valutar, redactată (sub formă de condiție contractuală generală utilizată de contractantul profesionist și care nu a fost negociată individual) în temeiul obligației de informare prevăzute de lege în mod obligatoriu cu caracter general, dar care nu indică în mod expres și exact (de exemplu, în mod expres și cuantificabil pe baza informațiilor privind o perioadă anterioară care este cel puțin echivalentă cu perioada angajamentului asumat de consumator) valoarea beneficiilor care rezultă în mod previzibil din dobânzile aplicate în funcție de BUBOR în cazul împrumuturilor în forinți și în funcție de LIBOR sau de EURIBOR în cazul împrumuturilor stabilite în valută?