Cauza C‑617/17

Powszechny Zakład Ubezpieczeń na Życie S. A.

împotriva

Prezes Urzędu Ochrony Konkurencji i Konsumentów

(cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Najwyższy)

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 3 aprilie 2019

„Trimitere preliminară – Concurență – Articolul 82 CE – Abuz de poziție dominantă – Regulamentul (CE) nr. 1/2003 – Articolul 3 alineatul (1) – Aplicarea dreptului național al concurenței – Decizie a autorității naționale de concurență privind aplicarea unei amenzi în temeiul dreptului național și a unei amenzi în temeiul dreptului Uniunii – Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Articolul 50 – Principiul ne bis in idem – Aplicabilitate”

1. Poziție dominantă – Normele Uniunii – Reglementare națională – Aplicare în paralel – Consecințe – Aplicare a dreptului național în lipsa inițierii de către Comisie a procedurilor în vederea adoptării unei decizii în temeiul Regulamentului nr. 1/2013 – Obligație pentru autoritățile naționale de a aplica și articolul 82 CE

   [art. 82 CE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 3 alin. (1)]

   (a se vedea punctele 25 și 26)

2. Concurență – Amenzi – Decizie a autorității naționale de concurență privind aplicarea unei amenzi în temeiul dreptului național și a unei amenzi în temeiul dreptului Uniunii – Încălcarea principiului ne bis in idem – Inexistență – Condiție – Respectarea principiului proporționalității

   [art. 10 și 82 CE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 50; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 3 alin. (1) și (5)]

   (a se vedea punctele 28-39 și dispozitivul)

Rezumat

În Hotărârea Powszechny Zakład Ubezpieczeń na Życie (C‑617/17), pronunțată la 3 aprilie 2019, Curtea s‑a pronunțat în esență cu privire la interpretarea principiului ne bis in idem prevăzut la articolul 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Această hotărâre se înscrie în cadrul unui litigiu între Powszechny Zakład Ubezpieczeń na Życie S. A., o societate de asigurări, pe de o parte, și autoritatea poloneză de concurență, pe de altă parte, cu privire la decizia acesteia din urmă prin care s‑a aplicat Powszechny Zakład Ubezpieczeń na Życie S. A., ca urmare a unui abuz de poziție dominantă, o amendă pentru încălcarea dreptului național al concurenței și o amendă pentru încălcarea dreptului Uniunii în materie de concurență.

În acest context, Curtea a statuat că principiul ne bis in idem nu se opune ca o autoritate națională de concurență să aplice unei întreprinderi, în cadrul aceleiași decizii, o amendă pentru încălcarea dreptului național al concurenței și o amendă pentru încălcarea articolului 82 CE. Într‑o astfel de situație, autoritatea națională de concurență trebuie totuși să se asigure că amenzile considerate împreună sunt proporționale cu natura încălcării.

În această privință, Curtea a subliniat că din jurisprudența sa rezultă că principiul menționat urmărește să prevină ca o întreprindere să fie condamnată sau urmărită din nou, ceea ce presupune că această întreprindere a fost condamnată sau declarată ca nefiind răspunzătoare printr‑o decizie anterioară care nu mai poate fi atacată.

În consecință, Curtea a concluzionat că principiul ne bis in idem nu are vocația de a se aplica într‑o situație în care autoritatea națională de concurență aplică în paralel, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1/2003 ( 1 ), dreptul național al concurenței și normele Uniunii în domeniul concurenței și sancționează, în temeiul articolului 5 din acest regulament, o întreprindere, prin aplicarea, în cadrul aceleiași decizii, a unei amenzi pentru încălcarea dreptului menționat și a unei amenzi pentru nerespectarea acestor norme.

( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO 2003, L 1, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 167).