1

Prin recursul formulat, Mast‑Jägermeister SE solicită anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 9 februarie 2017, Mast‑Jägermeister/EUIPO (Pahare) (T‑16/16, denumită în continuare „hotărârea atacată”, EU:T:2017:68), prin care s‑a respins acțiunea având ca obiect anularea Deciziei Camerei a treia de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 17 noiembrie 2015 (cauza R 1842/2015‑3) privind cereri de înregistrare a unor pahare ca desene sau modele industriale comunitare (denumită în continuare „decizia în litigiu”).

2

Convenția de la Paris pentru protecția proprietății intelectuale a fost semnată la Paris la 20 martie 1883, fiind revizuită cel mai recent la Stockholm la 14 iulie 1967 și modificată la 28 septembrie 1979 (Recueil des traités des Nations unies, vol. 828, nr. 11851, p. 305, denumită în continuare „Convenția de la Paris”). Articolul 4 secțiunea A din această convenție, care reglementează dreptul de prioritate ce rezultă din cererea de înregistrare a unui drept de proprietate intelectuală, prevede:

„1)   Cel care a depus în condiții reglementare, într‑una din țările Uniunii, o cerere de brevet de invenție, de model de utilitate, de desen sau model industrial, de marcă de fabrică sau de comerț sau succesorul său în drepturi va beneficia, pentru a efectua depozitul în celelalte țări, de un drept de prioritate în termenele precizate mai jos.

2)   Se recunoaște ca dând naștere dreptului de prioritate orice depozit care are valoarea unui depozit național reglementar în virtutea legislației naționale a fiecărei țări a Uniunii sau a tratatelor bilaterale sau multilaterale încheiate între țările Uniunii.

3)   Prin depozit național reglementar se înțelege orice depozit care este suficient pentru stabilirea datei la care a fost depusă cererea în țara respectivă, oricare ar fi soarta ulterioară a acestei cereri.”

3

Articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 16/vol. 33, p. 70), intitulat „Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cererea”, prevede:

„(1)   Cererea de înregistrare a unui desen sau a unui model industrial comunitar trebuie să conțină:

(2)   Cererea trebuie să conțină, de asemenea, indicarea produselor în care urmează să se încorporeze desenul sau modelul în cauză sau cărora li se va aplica respectivul desen sau model industrial.

[…]

(5)   Cererea trebuie să îndeplinească, de asemenea, condițiile prevăzute de regulamentul de punere în aplicare.

[…]”

4

Articolul 38 alineatul (1) din acest regulament definește data de depunere a cererii de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar după cum urmează:

„Data de depunere a cererii de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar este data la care documentele cuprinzând informațiile prevăzute la articolul 36 alineatul (1) sunt depuse la [EUIPO] […]”

5

Articolul 41 din regulamentul menționat, intitulat „Dreptul de prioritate”, prevede:

„(1)   Persoana care a depus în mod corespunzător o cerere de înregistrare a unui desen sau model industrial sau a unui model de utilitate pentru sau în unul dintre statele membre care este parte la Convenția de la Paris sau la Acordul de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului [(OMC), semnat la Marrakech la 15 aprilie 1994,] sau succesorul acesteia în drepturi beneficiază, la depunerea cererii de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar pentru același desen sau model ori pentru același model de utilitate, de un drept de prioritate pentru o perioadă de șase luni începând cu data de depunere a primei cereri.

(2)   Se recunoaște că dă naștere dreptului de prioritate orice depozit având valoare de depozit național reglementar în temeiul dreptului intern al statului în cauză sau orice depozit realizat în temeiul acordurilor bilaterale sau multilaterale.

(3)   Prin «depozit național reglementar» se înțelege orice depozit care este suficient pentru a stabili data la care a fost depusă cererea, indiferent de soluționarea acordată ulterior cererii în cauză.

[…]”

6

Titlul V din același regulament, intitulat „Procedură de înregistrare”, cuprinde articolele 45-50.

7

Articolul 45 din Regulamentul nr. 6/2002, intitulat „Examinarea conformității cererii cu condițiile de formă privind depozitul”, prevede:

„(1)   [EUIPO] examinează respectarea de cerere a condițiilor necesare pentru acordarea unei date depozitului, în conformitate cu articolul 36 alineatul (1).

(2)   [EUIPO] examinează dacă:

(3)   Regulamentul de punere în aplicare stabilește normele de examinare a conformității cererii cu condițiile de formă privind depozitul.”

8

Articolul 46 din acest regulament, intitulat „Nereguli care pot fi remediate”, prevede:

„(1)   Dacă [EUIPO] constată, în cadrul examinării prevăzute la articolul 45, nereguli care pot fi remediate, acesta invită solicitantul să le remedieze în termenul prevăzut.

(2)   Dacă neregulile se referă la condițiile menționate la articolul 36 alineatul (1) și dacă solicitantul se conformează invitației [EUIPO] în termenul prevăzut, acesta din urmă acordă ca dată a depozitului data la care neregulile constatate au fost remediate. Dacă remedierea neregulilor nu se realizează în termenul prevăzut, cererea nu este tratată drept cerere de înregistrare a unui desen sau a unui model comunitar.

(3)   Dacă neregulile se referă la condițiile menționate la articolul 45 alineatul (2) literele (a), (b) și (c), inclusiv plata taxelor, și dacă solicitantul se conformează invitației [EUIPO] în termenul prevăzut, acesta din urmă acordă ca dată a depozitului data inițială de depunere a cererii. Dacă remedierea neregulilor constatate sau a neefectuării plății nu se realizează în termenul prevăzut, [EUIPO] respinge cererea.

(4)   Dacă neregulile se referă la condițiile menționate la articolul 45 alineatul (2) litera (d) și solicitantul nu le remediază în termenul prevăzut, se pierde dreptul de prioritate asupra cererii.”

9

Articolul 47 din regulamentul menționat, intitulat „Motive de respingere a cererilor de înregistrare”, prevede:

„(1)   Dacă [EUIPO] constată, în cadrul examinării prevăzute la articolul 45, că desenul sau modelul industrial care face obiectul unei cereri de protecție:

[EUIPO] respinge cererea.

(2)   Cererea nu poate fi respinsă înainte ca solicitantului să i se fi acordat posibilitatea de a‑și retrage sau modifica cererea sau de a‑și prezenta observațiile.”

10

Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 2245/2002 al Comisiei din 21 octombrie 2002 privind normele de punere în aplicare a Regulamentului nr. 6/2002 (JO 2002, L 341, p. 28, Ediție specială, 13/vol. 39, p. 14), intitulat „Reprezentarea desenului sau a modelului industrial”, prevede la alineatul (1):

„Reprezentarea desenului sau a modelului industrial constă într‑o reproducere grafică sau fotografică a desenului sau a modelului în alb și negru sau în culori. Reprezentarea trebuie să respecte următoarele condiții:

[…]

11

Articolul 10 din acest regulament, intitulat „Examinarea condițiilor de stabilire a unei date de depozit și a condițiilor de formă privind depozitul”, prevede la alineatele (1) și (2):

„(1)   [EUIPO] informează solicitantul că nu se poate atribui o dată de depozit în cazul în care cererea nu conține:

(2)   În cazul în care se remediază neregulile prevăzute la alineatul (1) într‑un termen de două luni de la recepționarea notificării, data de depozit se consideră a fi data la care toate neregulile sunt remediate.

În cazul în care neregulile nu sunt remediate în termenul menționat anterior, cererea nu este considerată cerere de desen sau model industrial comunitar. Orice taxă care s‑a achitat deja se restituie.”

12

Articolul 12 din regulamentul menționat, intitulat „Retragerea sau rectificarea cererii”, prevede la alineatul (2):

„Pot fi rectificate numai numele și adresa solicitantului, greșelile de ortografie sau de copiere, precum și erorile evidente, la cererea solicitantului, cu condiția ca rectificarea în cauză să nu afecteze reprezentarea desenului sau a modelului.”

13

La data de 17 aprilie 2015, reclamanta, Mast‑Jägermeister, a depus la EUIPO, în temeiul Regulamentului nr. 6/2002, cereri de înregistrare a două desene sau modele industriale comunitare.

14

Produsele pentru care au fost introduse cererile de înregistrare sunt „pahare” din clasa 07.01 în sensul Aranjamentului de la Locarno din 8 octombrie 1968 privind clasificarea internațională a desenelor și modelelor industriale, cu modificările ulterioare.

15

Printr‑un prim raport de examinare, întocmit la 17 aprilie 2015, examinatorul a informat‑o pe reclamantă că, pentru cele două desene și modele industriale, indicarea produsului, și anume „pahare”, pentru care s‑a solicitat protecția nu corespundea reprezentărilor depuse deoarece acestea din urmă ilustrau și sticle. Prin urmare, i s‑a propus reclamantei să adauge la cele două desene și modele indicația „sticle” din clasa 09.01 în sensul Aranjamentului de la Locarno. Examinatorul a adăugat că, întrucât produsele „pahare” și „sticle” aparțineau unor clase diferite, cererea trebuia să fie divizată. El a precizat că, în cazul în care neregulile nu erau remediate în termenul stabilit, cererea urma să fie respinsă.

16

Prin scrisoarea din 21 aprilie 2015, reclamanta a răspuns că nu se solicita nicio protecție pentru sticlele reproduse în reprezentări, astfel că propunea ca indicarea produselor să fie precizată astfel: „Pahare de băut ca recipiente ale unei sticle care face parte din acestea”. Ea a adăugat că inclusiv clasa 07.01 din Aranjamentul de la Locarno părea potrivită pentru această indicație.

17

Prin al doilea raport de examinare, întocmit la 25 iunie 2015, examinatorul a răspuns că, în urma scrisorii din 21 aprilie 2015 și a discuției telefonice pe care a avut‑o cu reclamanta, era clar că aceasta nu solicita nicio protecție pentru sticle. Totuși, potrivit examinatorului, aceste sticle apar cu claritate pe reprezentări, iar noua examinare a dezvăluit că cererile de înregistrare nu conțineau reprezentări conforme cu articolul 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 2245/2002. El a considerat, așadar, că, din cauza prezenței sticlelor, caracteristicile pentru care se solicita protecția nu erau clar vizibile. El a adăugat că acest lucru se putea remedia prin depunerea unor noi imagini în care caracteristicile solicitate să fie delimitate prin linii punctate sau prin contururi colorate. El a precizat că nu putea fi atribuită nicio dată de depozit câtă vreme nu se remediau neregulile. Acesta a încheiat indicând că, dacă neregulile ar fi remediate în termenele acordate, data de introducere a noilor imagini ar fi recunoscută ca dată de depozit, dar că, în lipsa acestui lucru, se va considera că cererile de înregistrare nu au fost depuse.

18

Prin scrisoarea din 14 iulie 2015, reclamanta a replicat că erau întrunite condițiile pentru atribuirea unei date de depozit, deoarece reprezentările depuse prezentau desenele și modelele pe un fond neutru. Ea a precizat că articolul 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 2245/2002 privea calitatea reprezentărilor, iar nu conținutul lor. Prin urmare, nu a mai depus alte imagini.

19

Prin al treilea raport de examinare, întocmit la 16 iulie 2015, examinatorul a precizat că își menține raportul de examinare din 25 iunie 2015, deoarece reprezentările ilustrau un pahar și o sticlă.

20

Prin scrisoarea din 21 august 2015, reclamanta, făcând referire la o discuție telefonică pe care a avut‑o cu examinatorul, a răspuns că nu înțelegea de ce data de depozit putea fi menținută dacă se adăuga o indicare a unui produs sau dacă s‑ar fi divizat cererea multiplă, dar nu și pentru imaginile depuse inițial. Reclamanta a solicitat adoptarea unei decizii care să poată fi atacată în cazul în care decizia de examinare nu urma să fie anulată.

21

Prin al patrulea raport de examinare, întocmit la 24 august 2015, examinatorul a informat‑o pe reclamantă că neregulile existente în cereri puteau fi remediate fie prin depunerea unor noi imagini, fie prin adăugarea indicației „sticle” și divizarea cererii multiple.

22

Prin scrisoarea din 28 august 2015, reclamanta a solicitat adoptarea unei decizii care să poată fi atacată.

23

În decizia din 31 august 2015, examinatorul a subliniat că reclamanta nu a remediat neregulile amintite întrucât nu a aprobat raportul de examinare. El a apreciat, în conformitate cu articolul 46 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 și cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2245/2002, că cererile de înregistrare a celor două desene sau modele industriale în discuție nu puteau fi considerate cereri de înregistrare a desenelor sau modelelor industriale comunitare, astfel încât nu le putea fi atribuită nicio dată de depozit. Pe de altă parte, examinatorul a dispus restituirea cuantumului taxei achitate.

24

Împotriva deciziei examinatorului, reclamanta a formulat la data de 15 septembrie 2015 o cale de atac la EUIPO în temeiul articolelor 55-60 din Regulamentul nr. 6/2002.

25

Camera a treia de recurs a EUIPO a confirmat, la punctul 15 din decizia în litigiu, că reprezentările celor două desene sau modele industriale în cauză nu permiteau să se stabilească dacă protecția era solicitată pentru pahar, pentru sticlă sau pentru o combinație a celor două. Aceasta a precizat la punctul 16 din decizia în litigiu că reprezentarea care trebuie depusă odată cu cererea avea ca scop, potrivit articolului 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002, identificarea desenului sau modelului industrial a cărui protecție se solicita și era o condiție de atribuire a unei date de depozit, conform articolului 38 alineatul (1) din același regulament. Data de depozit ar determina vechimea desenului sau modelului industrial înregistrat, iar noutatea și caracterul individual ar fi determinate cu ajutorul modelelor anterioare divulgate înainte de data de depozit. Camera de recurs a adăugat că, conform articolului 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 2245/2002, reprezentarea trebuie să permită identificarea cu claritate a tuturor detaliilor obiectului pentru care se solicită protecția.

26

Camera de recurs a adăugat la punctele 17 și 18 din decizia în litigiu că susținerea potrivit căreia obiectul protecției solicitate prin cererile depuse reieșea cu claritate din reprezentări contrazicea argumentația reclamantei înseși și că propunerea acesteia de indicare a produselor vizate nu era de natură să remedieze neregulile legate de reprezentarea desenelor sau modelelor industriale din moment ce nu putea fi utilizată pentru a determina întinderea protecției.

27

Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 19 ianuarie 2016, Mast‑Jägermeister a formulat o acțiune având ca obiect anularea deciziei în litigiu.

28

În susținerea acțiunii, aceasta invocă două motive. Primul motiv se întemeiază pe încălcarea articolelor 45 și 46 din Regulamentul nr. 6/2002 coroborate cu articolul 36 din acest regulament, iar al doilea se întemeiază pe încălcarea dreptului la apărare.

29

Prin hotărârea atacată, Tribunalul a respins cele două motive și, prin urmare, acțiunea în totalitate. În special, Tribunalul a reținut o interpretare a articolului 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002 potrivit căreia aplicarea acestei dispoziții se extinde, astfel cum a susținut EUIPO, la impreciziile sau la lipsa de certitudine sau de claritate în ceea ce privește obiectul protecției desenului sau modelului industrial a cărui înregistrare se solicită.

30

Prin recursul formulat, Mast‑Jägermeister solicită Curții:

31

EUIPO solicită Curții:

32

În susținerea recursului, Mast‑Jägermeister invocă un motiv unic, întemeiat pe încălcarea articolelor 45 și 46 din Regulamentul nr. 6/2002 coroborate cu articolele 36 și 38 din același regulament.

33

În opinia Mast‑Jägermeister, din sensul și din finalitatea articolelor 36 și 38 din Regulamentul nr. 6/2002 și ale articolului 4 alineatul (1) litera (e), precum și ale articolului 10 alineatul (1) litera (c) și alineatul (2) din Regulamentul nr. 2245/2002 rezultă că atribuirea unei date de depozit nu trebuie să depindă decât de o examinare a reprezentării desenului sau modelului industrial din perspectiva aptitudinii fizice de a fi reprodus.

34

Mai întâi, Mast‑Jägermeister se întemeiază pe textul articolului 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002, precum și pe Propunerea de regulament a Parlamentului European și a Consiliului privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 1994, C 29, p. 20) pentru a susține că această dispoziție vizează doar aptitudinea fizică a reprezentării unui desen sau model industrial de a fi reprodus în scopul publicării în registrul desenelor sau modelelor industriale comunitare.

35

Mast‑Jägermeister arată că problema dacă reprezentările desenelor sau modelelor industriale a căror înregistrare a fost solicitată nu permit să se stabilească dacă, în speță, se solicită protecția pentru pahar, pentru sticlă sau pentru o combinație a celor două privește aprecierea întinderii protecției desenului sau modelului industrial înregistrat în cadrul unei eventuale acțiuni în contrafacere și, în consecință, nu se opune atribuirii unei date de depozit. În această privință, din textul articolului 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 2245/2002 nu rezultă că reprezentarea desenului sau modelului industrial vizat nu trebuie să lase loc nici celui mai mic dubiu în ceea ce privește obiectul pentru care se solicită protecția.

36

În continuare, Mast‑Jägermeister subliniază importanța datei de depunere a unei cereri de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar, care, printre alte efecte juridice, determină începutul termenului de prioritate în care solicitantul are posibilitatea de a depune în străinătate cereri ulterioare pentru desenul sau modelul său industrial și de a revendica, în acest scop, prioritatea cererii de înregistrare a desenului sau modelului industrial comunitar. În această privință, Mast‑Jägermeister face trimitere la articolul 4 din Convenția de la Paris, care privește dreptul de prioritate în cadrul acestei convenții. Or, din cauza importanței dreptului de prioritate, data de depunere a cererii de înregistrare ar trebui să fie stabilită în cel mai scurt termen posibil, ceea ce ar permite autorului desenului sau modelului industrial să îl facă accesibil publicului fără ca propria divulgare a desenului sau modelului industrial menționat să invalideze cererile ulterioare depuse în străinătate.

37

Reclamanta critică, în consecință, punctele 35 și 36 din hotărârea atacată, în care Tribunalul a apreciat că rezultă din economia Regulamentului nr. 6/2002 că, în cursul procedurii de examinare a desenelor sau modelelor industriale, EUIPO trebuie mai întâi să constate că cererea de înregistrare privește un desen sau model industrial și că ea nu este contrară nici ordinii publice, nici bunelor moravuri și trebuie în continuare să verifice că această cerere de înregistrare îndeplinește condițiile obligatorii prevăzute la articolul 36 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002. În opinia reclamantei, din economia Regulamentului nr. 6/2002 nu rezultă nimic în acest sens, iar această interpretare este în contradicție cu voința de a obține rapid o securitate juridică pentru solicitant.

38

În opinia Mast‑Jägermeister, analiza problemei dacă cererea poate primi o dată de depozit este analiza cea mai urgentă și cea mai simplă. Astfel, ar fi necesar doar să se verifice dacă sunt îndeplinite cele trei condiții instituite prin articolul 36 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002. În această privință, ar fi imposibil ca legiuitorul Uniunii Europene să fi impus realmente să se verifice de la bun început, în orice situație, dacă cererea vizează un desen sau model industrial și, eventual, dacă desenul sau modelul este contrar ordinii publice sau bunelor moravuri, în condițiile în care ar fi vorba despre o problemă la care ar fi dificil să se răspundă și care ar merita o analiză aprofundată.

39

Mast‑Jägermeister consideră că trebuie să se facă distincție între condițiile pentru atribuirea datei de depozit prevăzute la articolul 36 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 și cerințele de formă aplicabile reproducerii pentru a putea admite înregistrarea unui desen sau model industrial. În această privință, aprecierile camerei de recurs a EUIPO și ale Tribunalului ar putea, în orice situație, să fie luate în considerare pentru a stabili dacă desenul sau modelul industrial este înregistrabil, dar nu în stadiul atribuirii unei date de depozit.

40

În plus, referitor la aprecierea camerei de recurs și a Tribunalului potrivit căreia reprezentarea trebuie să permită să se distingă în mod clar și precis toate detaliile obiectului pentru care se solicită protecția, Mast‑Jägermeister consideră că, dacă articolul 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 2245/2002 ar trebui să fie interpretat în sensul că conferă EUIPO o competență de control pe fond în legătură cu reprezentarea desenului sau modelului industrial, atunci EUIPO, iar nu solicitantul ar fi cel care ar stabili obiectul cererii de înregistrare. Or, prin natura reprezentării, solicitantul ar stabili obiectul cererii sale de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar. Caracteristicile care nu sunt identificabile pe o reprezentare nu ar beneficia de protecție.

41

Mast‑Jägermeister consideră că, deși orice oficiu însărcinat cu examinarea cererii de înregistrare are posibilitatea să refuze înregistrarea unui desen sau model industrial și, în consecință, să respingă o cerere de înregistrare a unui desen sau model industrial atunci când apreciază că înregistrarea generează o insecuritate juridică, această cerință a securității juridice ar trebui totuși apreciată într‑un mod total distinct de securitatea juridică conferită solicitantului prin faptul că se atribuie cererii sale cel puțin o dată de depozit.

42

Mast‑Jägermeister arată că neregula constatată de camera de recurs a EUIPO nu constituie un motiv pentru a refuza atribuirea unei date de depozit. În opinia Mast‑Jägermeister, unele produse combinate, alcătuite din două sau mai multe produse utilizate sau comercializate separat, pot fi de asemenea protejate întrucât obiectul protecției unui desen sau model industrial înregistrat îl constituie aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a produsului reprodus în mod vizibil în cerere, conform articolului 3 litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002.

43

În sfârșit, Mast‑Jägermeister face trimitere la considerațiile referitoare la economia Regulamentelor nr. 6/2002 și nr. 2245/2002. Aceasta subliniază că articolul 46 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 indică în mod expres că numai neregulile cererii, în sensul articolului 36 alineatul (1) din acest regulament, justifică posibilitatea de a nu trata o cerere drept o cerere de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar și, în consecință, de a nu se atribui nicio dată de depunere. În schimb, neregulile menționate la articolul 46 alineatul (3) din Regulamentul nr. 6/2002 ar avea drept consecință respingerea cererii de înregistrare, ceea ce ar însemna ca o dată de depunere să fi fost în prealabil stabilită. Mast‑Jägermeister precizează că printre aceste ultime nereguli se regăsesc cele menționate la articolul 45 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002 și că această dispoziție face trimitere la condițiile prevăzute la articolul 36 alineatul (5) din Regulamentul nr. 6/2002, care impune el însuși ca cererea de înregistrare să îndeplinească condițiile prevăzute de Regulamentul nr. 2245/2002. În consecință, o eventuală neregulă a cererii în raport cu dispozițiile articolului 4 alineatul (1) litera (e) din acest ultim regulament nu ar putea conduce decât la respingerea cererii de înregistrare după ce a fost atribuită o dată de depunere.

44

În această privință, Mast‑Jägermeister recunoaște că o interpretare a articolului 10 alineatul (1) litera (c) și alineatul (2) din Regulamentul nr. 2245/2002 coroborat cu articolul 4 alineatul (1) litera (e) din același regulament ar putea intra în conflict cu dispozițiile articolului 46 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 6/2002. Totuși, ar fi necesar să se interpreteze dispozițiile Regulamentului nr. 2245/2002, care este un regulament de punere în executare, în lumina celor din regulamentul său de bază, și anume Regulamentul nr. 6/2002.

45

EUIPO consideră că Tribunalul nu a săvârșit nicio eroare de drept în interpretarea dispozițiilor Regulamentelor nr. 6/2002 și nr. 2245/2002. În consecință, a dedus că motivul unic este nefondat și că recursul trebuie respins.

46

Prin motivul unic invocat, Mast‑Jägermeister invocă în esență faptul că articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002, avut în vedere în lumina altor dispoziții relevante din acest regulament și din Regulamentul nr. 2245/2002, trebuie interpretat în sensul că atribuirea unei date de depozit depinde doar de examinarea reprezentării desenului sau modelului industrial din perspectiva aptitudinii sale fizice de a fi reprodus. Astfel, ea consideră că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a statuat că acest articol 36 alineatul (1) litera (c) se aplică și impreciziilor sau lipsei de certitudine sau de claritate în ceea ce privește obiectul protecției desenului sau modelului industrial a cărui înregistrare se solicită.

47

Pentru a analiza temeinicia acestui motiv, trebuie să se interpreteze articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002, potrivit căruia cererea de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar trebuie să conțină o „reprezentare a desenului sau a modelului care să poată fi reprodusă”.

48

Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, în ceea ce privește interpretarea unei dispoziții de drept al Uniunii, trebuie să se țină seama nu numai de termenii utilizați de aceasta, ci și de contextul său și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte (Hotărârea din 19 septembrie 2000, Germania/Comisia, C‑156/98, EU:C:2000:467, punctul 50, și Hotărârea din 19 octombrie 2017, Raimund, C‑425/16, EU:C:2017:776, punctul 22).

49

Referitor mai întâi la textul articolului 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002, acesta prevede că cererea de înregistrare a unui desen sau model industrial trebuie să conțină o „reprezentare a desenului sau a modelului care să poată fi reprodusă”. Acest text pare să pună accentul pe calitatea tehnică a reprezentării. Cu toate acestea, după cum a indicat avocatul general la punctul 32 din concluziile sale, noțiunea de reprezentare cuprinde în ea însăși ideea că desenul sau modelul industrial trebuie să fie identificabil în mod clar.

50

În plus, trebuie să se constate că articolul 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 2245/2002, deși nu adaugă cerințe de fond la cerința prevăzută la articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002, precizează printre altele că reprezentarea trebuie să fie de o calitate suficientă pentru a distinge clar toate detaliile obiectului pentru care se solicită protecția.

51

Analiza textului acestui articol 36 alineatul (1) litera (c) conduce, așadar, la concluzia că reprezentarea desenului sau modelului industrial a cărui înregistrare se solicită trebuie să permită identificarea în mod clar a acestui desen sau model industrial.

52

Interpretarea literală a articolului 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002 este confirmată de interpretarea teleologică a acestei dispoziții, care trebuie să contribuie la buna funcționare a sistemului de înregistrare a desenelor sau modelelor industriale. Astfel, cerința privind reprezentarea grafică are rolul mai ales de a defini desenul sau modelul industrial însuși pentru a se stabili obiectul exact al protecției conferite titularului său prin desenul sau modelul industrial înregistrat (a se vedea prin analogie Hotărârea din 12 decembrie 2002, Sieckmann, C‑273/00, EU:C:2002:748, punctul 48).

53

În această privință, trebuie amintit că înregistrarea unui desen sau model industrial într‑un registru public are ca scop să îl facă accesibil autorităților competente și publicului, în special operatorilor economici. Pe de o parte, autoritățile competente trebuie să înțeleagă cu claritate și cu precizie natura elementelor care constituie un desen sau model industrial, pentru a fi în măsură să își îndeplinească obligațiile referitoare la examinarea prealabilă a cererilor de înregistrare, precum și referitoare la publicarea și la menținerea unui registru adecvat și precis al desenelor sau modelelor industriale (a se vedea prin analogie Hotărârea din 12 decembrie 2002, Sieckmann, C‑273/00, EU:C:2002:748, punctele 49 și 50, precum și Hotărârea din 19 iunie 2012, Chartered Institute of Patent Attorneys, C‑307/10, EU:C:2012:361, punctul 47).

54

Pe de altă parte, operatorii economici trebuie să se poată asigura cu claritate și cu precizie în privința înregistrărilor efectuate sau a cererilor de înregistrare formulate de concurenții actuali sau potențiali și să beneficieze astfel de informații pertinente în ceea ce privește drepturile terților (a se vedea prin analogie Hotărârea din 12 decembrie 2002, Sieckmann, C‑273/00, EU:C:2002:748, punctul 51, precum și Hotărârea din 19 iunie 2012, Chartered Institute of Patent Attorneys, C‑307/10, EU:C:2012:361, punctul 48). O astfel de cerință urmărește, după cum precizează în esență Tribunalul la punctul 47 din hotărârea atacată, să garanteze securitatea juridică a terților.

55

În consecință, sistemul comunitar al desenelor sau modelelor industriale ce decurge din Regulamentul nr. 6/2002 confirmă interpretarea la care conduce textul articolului 36 alineatul (1) litera (c) din acest regulament prin faptul că impune ca reprezentarea unui desen sau model industrial a cărui înregistrare se solicită să permită identificarea în mod clar a acestui desen sau model industrial.

56

Această concluzie este, de altfel, confirmată și de împrejurarea că obținerea unei date de depozit, care este, conform articolului 38 din Regulamentul nr. 6/2002, data la care sunt depuse la EUIPO documentele care conțin informațiile prevăzute la articolul 36 alineatul (1) din acest regulament, permite titularului desenului sau modelului industrial vizat să beneficieze de dreptul de prioritate în sensul articolului 41 din Regulamentul nr. 6/2002. Astfel, contrar celor susținute de Mast‑Jägermeister în temeiul articolului 4 din Convenția de la Paris, al cărui text corespunde în esență textului articolului 41 din Regulamentul nr. 6/2002, faptul că data de depozit permite obținerea acestui drept de prioritate justifică în sine obligativitatea ca reprezentarea să nu conțină imprecizii în ceea ce privește desenul sau modelul industrial a cărui înregistrare se solicită. Astfel cum a arătat în esență avocatul general la punctul 55 din concluzii, o cerere de înregistrare imprecisă ar crea riscul ca un desen sau model industrial al cărui obiect al protecției nu este identificat în mod clar să obțină o protecție excesivă în temeiul dreptului de prioritate.

57

În sfârșit, interpretarea potrivit căreia articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002 impune ca reprezentarea desenului sau modelului industrial conținută în cererea de înregistrare să permită să se identifice în mod clar obiectul pentru care se solicită protecția este de asemenea confirmată de analiza contextuală a acestei dispoziții.

58

În această privință, întrucât articolul 36 alineatul (5) din Regulamentul nr. 6/2002 prevede că cererea de înregistrare trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de Regulamentul nr. 2245/2002, este necesar să se facă trimitere la alte dispoziții din acest ultim regulament referitoare la cererea de înregistrare.

59

Astfel, este necesar de subliniat, după cum precizează și EUIPO în mod întemeiat, că articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2245/2002 prevede că o rectificare a cererii de înregistrare nu poate altera reprezentarea desenului sau modelului industrial vizat. Or, acest lucru implică obligatoriu ca cererea de înregistrare, înainte de a se putea obține o dată de depozit, să conțină o astfel de reprezentare care să permită să se identifice obiectul pentru care se solicită protecția. Astfel, nu este posibil să se interpreteze Regulamentul nr. 6/2002 în sensul că se acceptă ca o cerere de înregistrare să poată fi considerată valabil depusă, în condițiile în care nu permite să se identifice în mod clar desenul sau modelul industrial a cărui înregistrare se solicită, iar această neregularitate nu mai poate fi corectată.

60

Rezultă astfel din cuprinsul punctelor 49-59 din prezenta hotărâre că analiza literală, teleologică și contextuală a articolului 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002 conduce la aprecierea că această dispoziție trebuie interpretată în sensul că impune ca reprezentarea unui desen sau model industrial a cărui înregistrare se solicită să permită să se identifice în mod clar acest desen sau model industrial, care face obiectul protecției vizate prin această cerere.

61

Or, din articolul 46 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 rezultă că o cerere care conține nereguli în ceea ce privește condițiile prevăzute la articolul 36 alineatul (1) din acest regulament, care nu au fost remediate în termenul stabilit, nu este tratată drept o cerere de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar și că, în consecință, nu i se atribuie o dată de depozit.

62

Argumentele Mast‑Jägermeister, rezumate la punctul 43 din prezenta hotărâre, referitoare la corelarea diferitor dispoziții ale articolelor 45 și 46 din Regulamentul nr. 6/2002, nu pot fi admise. Astfel, cererea formulată de Mast‑Jägermeister conține o neregulă în raport cu articolul 36 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, întrucât această cerere nu permite identificarea în mod clar a desenului sau modelului industrial a cărui înregistrare se solicită. Or, astfel cum rezultă din cuprinsul punctului anterior din prezenta hotărâre, o astfel de neregulă determină, potrivit articolului 46 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002, ca cererea să nu fie tratată drept o cerere de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar dacă această neregulă nu a fost remediată în termenul stabilit.

63

În plus, argumentul care se referă la punctele 35 și 36 din hotărârea atacată, în care Tribunalul precizează derularea procedurii de examinare a desenelor sau modelelor industriale, trebuie respins ca inoperant întrucât aprecierea de la punctele menționate nu este necesară pentru a susține interpretarea articolului 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002 dată de acesta, care rezultă din aprecierile de la punctele 40-46 din hotărârea atacată.

64

Din considerațiile care precedă rezultă că motivul unic invocat de Mast‑Jägermeister este lipsit de temei și trebuie, în consecință, să fie respins, ca și recursul în totalitate.

65

În temeiul articolului 184 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții, atunci când recursul nu este fondat, Curtea se pronunță asupra cheltuielilor de judecată.

66

Potrivit articolului 138 alineatul (1) din același regulament, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 184 alineatul (1) din acesta, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.

67

Întrucât EUIPO a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, iar aceasta a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a noua) declară și hotărăște: