19.8.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 280/2


Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 24 iunie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Rechtbank Amsterdam — Țările de Jos) — Executarea mandatului european de arestare emis împotriva lui Daniel Adam Popławski

(Cauza C-573/17) (1)

(Trimitere preliminară - Cooperare judiciară în materie penală - Mandat european de arestare - Decizii-cadru - Lipsa efectului direct - Supremația dreptului Uniunii - Consecințe - Decizia-cadru 2002/584/JAI - Articolul 4 punctul 6 - Decizia-cadru 2008/909/JAI - Articolul 28 alineatul (2) - Declarație a unui stat membru care îi permite să aplice în continuare instrumentele juridice existente privind transferarea persoanelor condamnate aplicabile înainte de 5 decembrie 2011 - Declarație tardivă - Consecințe)

(2019/C 280/02)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Rechtbank Amsterdam

Părțile din procedura principală

Daniel Adam Popławski

cu participarea: Openbaar Ministerie

Dispozitivul

1)

Articolul 28 alineatul (2) din Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul că o declarație făcută, în temeiul acestei dispoziții, de către un stat membru ulterior adoptării acestei decizii-cadru nu poate să producă efecte juridice.

2)

Principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că nu impune unei instanțe naționale să lase neaplicată o dispoziție a dreptului național incompatibilă cu dispoziții ale unei decizii-cadru, precum deciziile-cadru în discuție în litigiul principal, care continuă să se producă efecte juridice în conformitate cu articolul 9 din Protocolul (nr. 36) privind dispozițiile tranzitorii, anexat la tratate, întrucât aceste dispoziții sunt lipsite de efect direct. Autoritățile statelor membre, inclusiv instanțele judecătorești, sunt totuși obligate să efectueze, în măsura posibilului, o interpretare conformă a dreptului lor național care să le permită să asigure un rezultat compatibil cu finalitatea urmărită de decizia-cadru vizată.


(1)  JO C 412, 4.12.2017.