11.7.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 251/33

Acțiune introdusă la 25 aprilie 2016 – Lito Maieftiko Gynaikologiko kai Cheirourgiko Kentro/Comisia

(Cauza T-191/16)

(2016/C 251/39)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Lito Maieftiko Gynaikologiko kai Cheirourgiko Kentro (Atena, Grecia) (reprezentant: E. Tzannini, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	admiterea acțiunii;

—	anularea actului atacat, respectiv a Deciziei C(2016) 1080 a Comisiei Europene, din 16 februarie 2016, „referitoare la recuperarea sumei totale de 109 415,20 de euro, majorată cu dobânzi, de la LITO HOSPITAL FOR WOMEN AE”;

—	constatarea faptului că orele de muncă prestate de personalul reclamantei pentru realizarea proiectului corespund celor indicate în acțiune în partea referitoare la situația de fapt;

—	luarea în considerare a argumentelor reclamantei, dacă se apreciază că trebuie rambursate sumele indicate în memoriul din 5 noiembrie 2009;

—	anularea actului atacat și în ceea ce privește partea referitoare la a treia tranșă care nu a fost plătită;

—	compensarea sumelor care trebuie eventual rambursate cu a treia tranșă menționată ce nu a fost plătită niciodată, suspendată de zece ani;

—	constatarea faptului că prezenta acțiune constituie o împrejurare care întrerupe prescripția dreptului de a obține plata celei de a treia tranșe; și

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șase motive.

1.	Primul motiv întemeiat pe încălcarea unei norme juridice de către Comisia Europeană și pe imposibilitatea Comisiei Europene de a adopta un act atacabil, în speță, în sensul articolului 263 TFUE.

2.	Al doilea motiv întemeiat pe omisiunea Comisiei Europene de a lua în considerare probele care i-au fost prezentate.

3.	Al treilea motiv întemeiat pe omisiunea Comisiei Europene de a lua în considerare elemente de fapt care au rezultat în cursul întregii proceduri.

4.	Al patrulea motiv întemeiat pe încălcarea principiului ocrotirii încrederii legitime.

5.	Al cincilea motiv întemeiat pe caracterul abuziv al clauzei contractuale care prevede un unic mijloc de probă privind munca desfășurată.

6.	Al șaselea motiv întemeiat pe prescrierea creanței reclamate de Comisie.