24.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 392/14

—

anularea Hotărârii Tribunalului din 2 iunie 2016 în cauzele conexate T-426/10-T-429/16 și, în special, în cauza T-429/10, Global Steel Wire/Comisia Europeană;

—

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată aferente atât prezentei proceduri, cât şi procedurii aflate pe rolul Tribunalului

1.

În primul rând, Tribunalul a denaturat faptele şi a încălcat obligaţia de motivare în ceea ce priveşte pretinsa existenţă a unor legături structurale între TQ şi GSW înainte de 1996 şi a săvârşit o eroare de drept în calificarea juridică a faptelor referitoare la persoanele responsabile pentru încălcare pe toată durata acesteia.

2.

În al doilea rând, Tribunalul a săvârşit o eroare de drept în aprecierea elementelor de probă, cu încălcarea obligaţiilor sale în materie de control jurisdicţional, a încălcat obligaţia de motivare şi a aplicat un criteriu juridic incorect în cadrul aprecierii puterilor de administrator unic, cu titlu de indiciu relevant din punct de vedere juridic cu privire la existenţa unei entităţi economice unice.

3.

În al treilea rând, Tribunalul a săvârşit o eroare de drept în materie de calificare juridică şi a denaturat faptele referitoare la percepţia concurenţilor.

4.

În al patrulea rând, Tribunalul a săvârşit o eroare de drept în calificarea juridică a faptelor referitoare la suprapunerile de personal.

5.

În al cincilea rând, Tribunalul a săvârşit o eroare de drept în calificarea juridică a faptelor referitoare la repartizarea activităţilor de producţie şi de vânzare de AP între GSW şi întreprinderile în care aceasta din urmă deţine o participaţie.

6.

În al şaselea rând, Tribunalul a săvârşit o eroare de drept în calificarea juridică a faptelor referitoare la pretinsa reuniune.

7.

În al şaptelea rând, Tribunalul a aplicat un criteriu juridic incorect în cadrul aprecierii succesiunii de întreprinderi.

8.

În al optulea rând, Tribunalul a săvârşit o eroare de drept în calificarea juridică a faptelor atunci când a statuat că GSW şi MRT sunt responsabile pentru comportamentul Trenzas y Cables.

9.

În al nouălea rând, Tribunalul a aplicat un criteriu juridic incorect în cadrul aprecierii exercitării unei influenţe decisive şi a încălcat obligaţia de motivare în ceea ce priveşte imputarea comportamentului TQ în sarcina GSW pentru toată durata încălcării.

10.

În al zecelea rând, Tribunalul a aplicat un criteriu juridic incorect pentru a stabili existenţa efectivă a unei influenţe decisive; acesta a săvârşit o eroare de drept în aprecierea elementelor de probă prezentate de recurentă în vederea răsturnării prezumţiei de exercitare efectivă a unei influenţe decisive asupra întreprinderilor în care aceasta deţine o participaţie şi a adus atingere obligaţiilor sale în materie de control jurisdicţional.

11.

În al unsprezecelea rând, Tribunalul a săvârşit o eroare de drept întrucât încalcă dreptul la apărare atunci când consideră că, în măsura în care Comisia şi-a întemeiat aprecierea cu privire la capacitatea contributivă a recurentei pe elemente prezentate și cunoscute de aceasta din urmă, Comisia a respectat dreptul recurentei de a fi ascultată.

12.

În al doisprezecelea rând, în ceea ce priveşte pretinsa posibilitate a recurentei de a obține o finanțare externă, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept în aprecierea elementelor de probă întrucât nu şi-a exercitat competenţele în materie de control jurisdicțional corespunzător cerinţelor legale şi a săvârșit o eroare de drept care constă în încălcarea obligației de motivare. În sfârşit, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept care rezultă din denaturarea faptelor și a elementelor de probă referitoare la posibilitatea recurentei de a obține o finanțare externă.

13.

În al treisprezecelea rând, în ceea ce priveşte pretinsa posibilitate a recurentei de a recurge la acţionarii săi, Tribunalul a săvârşit o eroare de drept în aprecierea elementelor de probă şi, în orice caz, a adus atingere obligaţiei sale de a efectua un control de fond atunci când a considerat că recurenta nu îi furnizase Comisiei informațiile necesare pentru a aprecia importanța patrimoniului acționarilor săi. În plus, hotărârea Tribunalului este afectată de nemotivare în măsura în care nu arată de ce rapoartele Deloitte invocate de recurentă nu prezintă valoare probatorie.