a)

Dreptul Uniunii aplicabil, în special clauza 4 punctele 1 și 2 din Acordul-cadru cu privire la munca pe fracțiune de normă din anexa la Directiva 97/81 (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 98/23 (2) (denumită în continuare „acordul-cadru”), precum și articolul 4 din Directiva 2006/54 (3) coroborat cu Directiva 2000/78 (4) trebuie interpretat în sensul că se opune unor dispoziții sau unor practici naționale potrivit cărora, la stabilirea valorii unei pensii ocupaționale pentru limită de vârstă, se face distincție între venitul situat sub plafonul de calcul al contribuțiilor la sistemul general de pensii și cel situat peste plafonul de calcul (așa-numita „formulă diferențiată de calcul al pensiei”), fără ca venitul realizat din munca pe fracțiune de normă să fie abordat astfel încât să se calculeze întâi venitul care corespunde muncii pe normă întreagă, să se calculeze o cotă din acesta peste și sub plafonul de calcul și apoi să se transfere acest raport asupra venitului redus realizat din munca pe fracțiune de normă?

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare litera a):

b)

Dreptul Uniunii aplicabil, în special clauza 4 punctele 1 și 2 din Acordul-cadru cu privire la munca pe fracțiune de normă din anexa la Directiva 97/81 privind acordul-cadru cu privire la munca pe fracțiune de normă, încheiat de UCIPE, CEIP și CES, astfel cum a fost modificată prin Directiva 98/23, precum și articolul 4 din Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă, coroborat cu Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă trebuie interpretat în sensul că se opune unor dispoziții sau unor practici naționale, potrivit cărora, la stabilirea valorii unei pensii ocupaționale pentru limită de vârstă, se face distincție între venitul situat sub plafonul de calcul al contribuțiilor la sistemul general de pensii și cel situat peste plafonul de calcul (așa-numita „formulă diferențiată de calcul al pensiei”), iar în cazul unei angajate care a lucrat în parte cu normă întreagă și în parte cu fracțiune de normă nu se recurge la abordarea în funcție de anumite perioade (de exemplu ani calendaristici), ci se determină un grad de ocupare unitar pentru întreaga durată a raportului de muncă, iar formula diferențiată de calcul al pensiei se aplică asupra remunerației medii rezultate?