Cauza C‑38/16

Compass Contract Services Limited

împotriva

Commissioners for Her Majesty’s Revenue & Customs

[cerere de decizie preliminară formulată de First‑tier Tribunal (Tax Chamber)]

„Trimitere preliminară – Taxa pe valoarea adăugată (TVA) – Rambursarea TVA‑ului achitat fără să fie datorat – Drept de deducere a TVA‑ului – Modalități – Principiile egalității de tratament și neutralității fiscale – Principiul efectivității – Reglementare națională care introduce un termen de prescripție”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a patra) din 14 iunie 2017

Armonizarea legislațiilor fiscale – Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată – Deducerea taxei achitate în amonte – Modalități de exercitare a dreptului la deducere – Cereri de deducere sau de rambursare – Reglementare națională care introducere o reducere a termenului de prescripție a exercițiului menționat – Respectarea principiilor egalității de tratament, neutralității fiscale și efectivității – Perioade tranzitorii diferite în funcție de obiectul cererii – Admisibilitate

Principiile neutralității fiscale, egalității de tratament și efectivității nu se opun unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care, în cadrul reducerii termenului de prescripție, pe de o parte, a cererilor de rambursare a taxei pe valoarea adăugată achitate fără să fie datorată și, pe de altă parte, a cererilor de deducere a taxei pe valoarea adăugată achitate în amonte, prevede perioade tranzitorii diferite, astfel încât cererile aferente celor două exerciții financiare de trei luni sunt supuse unor termene de prescripție diferite după cum acestea au drept obiect rambursarea taxei pe valoarea adăugată achitate fără să fie datorată sau deducerea taxei pe valoarea adăugată achitate în amonte.

Cererea de rambursare a TVA‑ului achitat fără să fie datorat face parte din sfera dreptului la restituirea plății nedatorate, care, potrivit unei jurisprudențe constante, urmărește să remedieze consecințele incompatibilității impozitului cu dreptul Uniunii prin neutralizarea sarcinii economice pe care acesta i‑a impus‑o în mod nejustificat operatorului care, în final, l‑a suportat efectiv (a se vedea în acest sens Hotărârea din 20 octombrie 2011, Danfoss și Sauer‑Danfoss, C‑94/10, EU:C:2011:674, punctul 23).

Prin urmare, este necesar să se arate că elementul care caracterizează un astfel de drept la rambursare și care stă la originea acestuia este existența unei plăți nedatorate către autoritățile fiscale efectuate de o persoană impozabilă în scopuri de TVA, cu încălcarea dreptului Uniunii. Tocmai caracterul nedatorat al acestui TVA reprezintă temeiul dreptului la rambursare și asigură, în conformitate cu condițiile stabilite de dreptul național al fiecărui stat membru și cu respectarea principiilor echivalenței și efectivității, ca sarcina economică rezultată din această plată să fie neutralizată în privința persoanei impozabile respective.

În ceea ce privește, pe de altă parte, determinarea elementelor care caracterizează o cerere de deducere a TVA‑ului achitat în amonte, trebuie subliniat că, deși dreptul la rambursarea TVA‑ului achitat fără să fie datorat rezultă din principiile generale de drept al Uniunii, astfel cum a arătat avocatul general la punctul 59 din concluzii și astfel cum reiese din cuprinsul punctelor 29 și 30 din prezenta hotărâre, dreptul la deducerea TVA‑ului achitat în amonte este prevăzut la articolul 17 și următoarele din A șasea directivă.

În consecință, spre deosebire de elementul care caracterizează dreptul la rambursarea TVA‑ului achitat fără să fie datorat, dreptul la deducerea TVA‑ului, care constituie un drept inerent mecanismului TVA‑ului, instituit prin sistemul comun al TVA‑ului, este întemeiat pe existența unei taxe datorate.

Astfel cum a arătat avocatul general la punctul 60 din concluzii, o asemenea diferență în ceea ce privește natura drepturilor în cauză și obiectivele pe care ele le urmăresc justifică posibilitatea să existe regimuri juridice proprii fiecăruia dintre aceste două drepturi, în special în ceea ce privește conținutul lor, precum și condițiile lor de exercitare, cum sunt termenul de prescripție a acțiunilor prin care se urmărește valorificarea drepturilor menționate și în special data de la care un astfel de termen devine aplicabil.

(a se vedea punctele 30-32, 36, 38 și 46 și dispozitivul)