12.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 337/19


Acțiune introdusă la 10 iulie 2015 – Germanwings/Comisia

(Cauza T-375/15)

(2015/C 337/21)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Germanwings GmbH (Köln, Germania) (reprezentant: A. Martin-Ehlers, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea Deciziei Comisiei din 1 octombrie 2014 în cazul SA.27339 (2012/C) (ex 2011/NN) –Aeroportul Zweibrücken și companiile aeriene care îl utilizează și anume

a articolului 1 alineatul (2), în măsura în care este menționat contractul cu Germanwings GmbH din anul 2006 și

a articolului 3 alineatul (3) litera (e);

anularea Deciziei Comisiei din 11 mai 2015, GESTDEM 2015/1288;

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În ceea ce privește primul motiv, reclamanta invocă, în esență, următoarele:

1.

Prezentarea eronată și incompletă a situației de fapt

În această privință, reclamanta susține că pârâta ar prezenta anumite elemente ale situației de fapt în mod eronat, contradictoriu sau incomplet.

2.

Nemotivarea

În acest sens, reclamanta critică în special faptul că costurile infrastructurii pe care Comisia o atribuie unui contract din anul 2006 semnat între reclamantă și operatorul aeroportului Zweibrücken nu au fost prezentate în mod defalcat.

3.

Inexistența unei obligații de rambursare în sarcina reclamantei

Reclamanta susține în această privință că pârâta nu a realizat o examinare proprie a imputării costurilor infrastructurii în cauză. În plus, imputarea de către Comisie a acestor costuri contractului încheiat cu reclamanta în anul 2006 ar fi ilegală întrucât ea ar fi contrară practicii decizionale anterioare a Comisiei, iar Comisia nu a ținut seama de fapte care sunt notorii. În acest sens, se invocă cu titlu subsidiar faptul că imputarea acestor costuri ar fi trebuit să fie substanțial mai mică.

4.

Inexistența unei motivări de către Comisie a caracterului statal

În această privință, reclamanta susține că Comisia nu ar fi motivat din ce cauză ar fi vorba în speță despre un ajutor de stat.

5.

Cu titlu subsidiar, protecția încrederii legitime

În sfârșit, cu privire la primul motiv, se susține că principiul protecției încrederii legitime se opune unei eventuale cereri de rambursare a pretinselor ajutoare de stat.

În ceea ce privește al doilea motiv, reclamanta susține, în esență, că decizia atacată este afectată de un viciu de motivare și că Comisia a interpretat eronat articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 (1).


(1)  Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76).