1.6.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 178/17


Acțiune introdusă la 12 martie 2015 – Landeskreditbank Baden-Württemberg/BCE

(Cauza T-122/15)

(2015/C 178/18)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Landeskreditbank Baden-Württemberg – Förderbank (Karlsruhe, Germania) (reprezentanți: A. Glos, K. Lackhoff și M. Benzing, avocați)

Pârâtă: Banca Centrală Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea Deciziei BCE din 5 ianuarie 2015 (BCE/SSM/15/1 – 0SK1ILSPWNVBNQWU0W18/3), dispunând menținerea efectelor legate de înlocuirea Deciziei BCE din 1 septembrie 2014 (BCE/SSM/14/1 – 0SK1ILSPWNVBNQWU0W18/1);

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe aplicarea de către BCE a unui criteriu de examinare eronat la aprecierea circumstanțelor specifice

Reclamanta susține în această privință că BCE s-a întemeiat pe patru criterii de apreciere diferite și ireconciliabile la aprecierea aspectului dacă, în pofida îndeplinirii criteriului dimensiunii, reclamanta ar fi trebuit să fie clasificată ca entitate mai puțin semnificativă din cauza unor circumstanțe specifice în sensul articolului 6 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 (1) coroborat cu articolul 70 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 (2). Aceasta susține că fiecare dintre criteriile de apreciere respective ar fi în sine eronat.

Reclamanta precizează în plus că, potrivit articolului 70 alineatul (1) din Regulamentul nr. 468/2014, pentru existența unor circumstanțe specifice este determinant aspectul că există „circumstanțe specifice și de fapt” care fac să fie „nepotrivită” clasificarea entității ca semnificativă și, prin urmare, supunerea acesteia unei supravegheri prudențiale centrale exercitate de BCE. În opinia reclamantei, clasificarea unei entități ca semnificativă doar pe baza criteriului dimensiunii ar fi „nepotrivită” în sensul articolului 70 alineatul (1) din Regulamentul nr. 468/2014, în cazul în care această clasificare nu este necesară în vederea atingerii obiectivelor urmărite de Regulamentul nr. 1024/2013, iar supravegherea exercitată de autoritatea națională competentă, supusă supravegherii macroprudențiale a BCE, ar fi suficientă în scopul realizării obiectivelor respective.

2.

Al doilea motiv, întemeiat existența unor erori vădite de apreciere la examinarea faptelor

În cadrul acestui motiv, reclamanta susține că, având în vedere argumentele invocate de reclamantă la audiere și în procedura desfășurată în fața comitetului administrativ de control, BCE nu a luat în considerare faptul că clasificarea reclamantei ca entitate semnificativă nu este nicidecum necesară în vederea realizării obiectivelor urmărite de Regulamentul nr. 1024/2013 și că clasificarea reclamantei ca entitate mai puțin semnificativă este compatibilă și cu principiile prevăzute de Regulamentul nr. 1024/2013. Aprecierea BCE potrivit căreia nu ar exista circumstanțe specifice este vădit eronată.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare

Reclamanta susține în această privință că motivarea deciziei atacate nu este coerentă și că prezintă contradicții interne. BCE menționează în total patru criterii de apreciere care nu prezintă nicio legătură între ele și sunt ireconciliabile.

În opinia reclamantei, din decizia atacată nu pot fi deduse motivele principale. Dimpotrivă, observațiile formulate de BCE s-ar limita la simple afirmații și negații.

În plus, în decizie nu se analizează, în mod eronat, argumentația invocată de reclamantă în cursul procedurii administrative. În special, BCE nu precizează motivele pentru care circumstanțele de fapt și de drept prezentate de reclamantă nu ar fi suficiente pentru a răsturna prezumția prevăzută la articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 1024/2013.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe existența unui abuz de putere determinat de neexercitarea, în mod nelegal, de către BCE a puterii sale de apreciere

În cadrul acestui motiv, reclamanta susține că BCE și-a încălcat obligația de a-și exercita în speță puterea de apreciere care îi este conferită prin articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1024/2013 și prin articolul 70 din Regulamentul nr. 468/2014. BCE a săvârșit astfel un abuz de putere.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de examinare și de luare în considerare a tuturor circumstanțelor relevante din speță

Reclamanta susține în această privință că BCE și-a încălcat obligația care îi revine atunci când își exercită puterea de apreciere care îi este atribuită, și anume de a examina și de a lua în considerare în mod diligent și imparțial toate elementele de drept și de fapt relevante din speță. În special, BCE a omis să examineze toate elementele de fapt și de drept invocate de reclamantă.


(1)  Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, p. 63).

(2)  Regulamentul (UE) nr. 468/2014 al Băncii Centrale Europene din 16 aprilie 2014 de instituire a cadrului de cooperare la nivelul Mecanismului unic de supraveghere între Banca Centrală Europeană și autoritățile naționale competente și cu autoritățile naționale desemnate (Regulamentul-cadru privind MUS) (JO L 141, p. 1).