21.3.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 106/20


Recurs introdus la 17 decembrie 2015 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 7 octombrie 2015 în cauza T-689/13, Bilbaína de Alquitranes și alții/Comisia

(Cauza C-691/15 P)

(2016/C 106/21)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Comisia Europeană (reprezentanți: P. J. Loewenthal și K. Talabér-Ritz, agenți)

Celelalte părți din procedură: Bilbaína de Alquitranes, SA, Deza, a.s., Industrial Química del Nalón, SA, Koppers Denmark A/S, Koppers UK Ltd, Koppers Netherlands BV, Rütgers basic aromatics GmbH, Rütgers Belgium NV, Rütgers Poland Sp. z o.o., Bawtry Carbon International Ltd, Grupo Ferroatlántica, SA, SGL Carbon GmbH, SGL Carbon GmbH, SGL Carbon, SGL Carbon, SA, SGL Carbon Polska S.A., ThyssenKrupp Steel Europe AG, Tokai erftcarbon GmbH, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) și GrafTech Iberica, SL

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

anularea Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 7 octombrie 2015 pronunțată în cauza T-689/13 Bilbaína de Alquitranes și alții/Comisia (EU:T:2015:767);

trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal și

soluționarea cererii privind cheltuielile de judecată odată cu fondul.

Motivele și principalele argumente

Prin hotărârea atacată, Tribunalul a anulat în parte Regulamentul (UE) nr. 944/2013 (1) al Comisiei din 2 octombrie 2013 de modificare, în vederea adaptării la progresul tehnic și științific, a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor.

Comisia invocă trei motive în susținerea recursului declarat împotriva hotărârii atacate.

În primul rând, Comisia susține că Tribunalul nu și-a îndeplinit obligația de motivare în temeiul articolului 36 și al articolului 53 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție. În hotărârea atacată, Tribunalul consideră că Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere întrucât, prin faptul că a clasificat substanța „smoală, gudron de huilă, temp. înaltă” (SGHTI) pe baza constituenților săi în vederea includerii într-o clasă de pericol utilizând metoda însumării, aceasta nu și-a îndeplinit obligația de a lua în considerare toate elementele și circumstanțele relevante astfel încât să țină seama în mod corespunzător de proporția în care constituenții respectivi sunt prezenți în SGHTI și de efectele lor chimice, în special solubilitatea slabă a SGHTI în ansamblu. Nu rezultă în mod clar din hotărârea atacată dacă Tribunalul a anulat în parte regulamentul în cauză pentru acest motiv întrucât Comisia nu trebuia să aplice în vederea clasificării metoda însumării, ci ar fi trebuit să aplice o altă metodă de clasificare, sau deoarece Comisia a aplicat în mod greșit metoda însumării.

În al doilea rând, Comisia susține că Tribunalul a încălcat Regulamentul nr. 1272/2008 atunci când a concluzionat că Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere prin faptul că a adoptat clasificarea contestată fără a ține seama de solubilitatea substanței în ansamblu. Primul aspect al motivului se întemeiază pe ideea că regulamentul atacat a fost anulat în parte întrucât Tribunalul a considerat că Comisia a aplicat în mod greșit metoda însumării pentru a include SGHTI printre substanțele periculoase pentru mediul acvatic, caz în care Tribunalul a încălcat Regulamentul nr. 1272/2008 deoarece datele testelor disponibile în privința SGHTI au fost considerate insuficiente pentru clasificarea unei substanțe direct în temeiul Regulamentului nr. 1272/2008. Acest element, coroborat cu faptul că principiile extrapolării nu puteau fi aplicate, a obligat Comisia să utilizeze în prezenta cauză metoda însumării. Cel de al doilea aspect al acestui motiv se întemeiază pe ideea că regulamentul atacat a fost anulat în poarte întrucât Tribunalul a considerat că Comisia nu a aplicat în mod corect metoda însumării, caz în care Tribunalul a încălcat Regulamentul nr. 1272/2008 deoarece acest regulament nu impune ca solubilitatea substanței în ansamblu să fie luată în considerare atunci când este aplicată respectiva metodă.

În al treilea rând, Comisia consideră că Tribunalul a încălcat dreptul Uniunii întrucât a depășit limitele controlului legalității regulamentului atacat și că a denaturat elementele de probă pe baza cărora a fost adoptat regulamentul atacat.


(1)  JO L 261, p. 5.