8.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 48/25


Recurs introdus la 4 decembrie 2015 de Polyelectrolyte Producers Group GEIE (PPG), SNF SAS împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea extinsă) din 25 septembrie 2015 în cauza T-268/10 RENV, Polyelectrolyte Producers Group GEIE (PPG), SNF SAS/Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA)

(Cauza C-650/15 P)

(2016/C 048/30)

Limba de procedură: engleza

Părți

Recurente: Polyelectrolyte Producers Group GEIE (PPG), SNF SAS (reprezentanți: R. Cana, avocat, D. Abrahams, barrister, E. Mullier, avocate)

Celelalte părți din procedură: Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), Regatul Țărilor de Jos, Comisia Europeană

Concluziile recurentelor

Recurentele solicită Curții:

anularea Hotărârii pronunțate de Tribunal în cauza T-268/10 RENV;

anularea actului atacat;

cu titlu subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului, pentru ca acesta să se pronunțe asupra acțiunii în anulare a recurentelor;

obligarea pârâtei din prima instanță la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de judecată aferente procedurii desfășurate în fața Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

Recursul este introdus împotriva Hotărârii Tribunalului pronunțate în cauza T-268/10 RENV, prin care s-a respins acțiunea recurentelor prin care se urmărea anularea deciziei Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) prin care acrilamida este identificată drept substanță care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (1) privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice, în conformitate cu articolul 59 din regulamentul menționat.

Motivele invocate de recurente pot fi rezumate în următorul mod:

1.

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a interpretat în mod eronat noțiunea „intermediar” definită la articolul 3 punctul 15 din Regulamentul nr. 1907/2006

a)

atunci când a identificat în utilizările finale ale substanței care face obiectul unei sinteze un criteriu de excludere, contrar termenilor clari ai articolului 3 punctul 15;

b)

atunci când a interpretat definiția termenului „intermediar” în mod contrar scopului dispozițiilor Regulamentului nr. 1907/2006 și

c)

atunci când nu a apreciat în mod autonom anexa 4 la Ghidul ECHA privind intermediarii și întemeindu-se pe secțiuni nerelevante din aceasta;

2.

Tribunalul și-a încălcat obligația de motivare atunci când nu a analizat argumentul recurentelor întemeiat pe faptul că articolul 2 alineatul (8) litera (b) din Regulamentul nr. 1907/2006 privește tot titlul VII din același regulament;

3.

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a interpretat în mod eronat Regulamentul nr. 1907/2006 în măsura în care a stabilit că intermediarii nu sunt exceptați din domeniul de aplicare al articolului 59 din acest regulament;

4.

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a statuat că reclamanta nu a săvârșit o eroare vădită de apreciere prin neluarea în considerare a informațiilor vizate în anexa XV la Regulamentul nr. 1907/2006;

5.

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept în cadrul aprecierii proporționalității actului atacat; și

6.

Tribunalul și-a încălcat obligația de motivare atunci când nu a analizat măsurile mai puțin constrângătoare propuse de reclamante.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1, Ediție specială, 03/vol. 60, p. 3).