23.11.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 389/16


Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgericht Berlin (Germania) la 28 august 2015 – BASF SE/Republica Federală Germania

(Cauza C-456/15)

(2015/C 389/18)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgericht Berlin

Părțile din procedura principală

Reclamantă: BASF SE

Pârâtă: Republica Federală Germania

Întrebările preliminare

1)

Decizia 2013/448/UE (1) este nevalidă şi contrară obiectivelor Directivei 2003/87/CE în măsura în care stabileşte factorul de corecție transsectorial uniform în aşa fel încât, la calculul cantităţii anuale maxime de cote menţionat la articolul 10a alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE (plafon impus industriei), nu au fost luate în considerare emisiile reziduale de gaz utilizate pentru a produce electricitate şi emisiile utilizate la producerea de căldură prin cogenerare?

2)

Decizia 2013/448/UE este nevalidă şi contrară obiectivelor Directivei 2003/87/CE în măsura în care a creat un dezechilibru prin excluderea emisiilor reziduale produse prin combustia de gaze şi prin căldura produsă prin cogenerare din baza de calcul menţionată la articolul 10a alineatul (5) literele (a) şi (b), în condiţiile în care acestea conferă dreptul la alocarea de cote cu titlu gratuit conform articolului 10a alineatele (1) şi (4) din Directiva 2003/87/CE şi Deciziei 2011/278/UE (2) pentru o instalaţie care nu intră în domeniul de aplicare al articolului 10a alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE?

3)

Decizia 2013/448/UE este nevalidă şi contrară obiectivelor Directivei 2003/87/CE în măsura în care stabileşte factorul de corecție transsectorial uniform în aşa fel încât, la calculul cantităţii maxime anuale de cote, menţionat la articolul 10a alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE (plafon impus industriei), nu au fost luate în considerare emisiile de la instalaţiile care au fost supuse sistemului de schimb de cote de emisie abia în cursul celei de a doua perioade, precum şi instalaţiile care au fost incluse în acest sistem pe bază de opţiune („opt-in”)?

4)

Decizia 2013/448/UE este nevalidă şi contrară obiectivelor Directivei 2003/87/CE în măsura în care stabileşte factorul de corecție transsectorial uniform în aşa fel încât, la calculul cantităţii maxime anuale de cote, menţionat la articolul 10a alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE (plafon impus industriei), emisiile de la instalaţiile închise înainte de data de 30 iunie 2011 au făcut obiectul unei deduceri, în timp ce emisiile instalaţiilor care nu au intrat în funcţiune decât în a doua perioadă nu au fost luate în considerare?

5)

Decizia 2013/448/UE este nevalidă şi contrară principiului statului de drept întemeiat pe o bună administrare consacrat de articolul 298 TFUE şi de articolul 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în măsura în care această decizie stabileşte factorul de corecție transsectorial uniform, întrucât calculul factorului corector nu a fost comunicat?


(1)  Decizia Comisiei din 5 septembrie 2013 privind măsurile naționale de punere în aplicare pentru alocarea tranzitorie cu titlu gratuit a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 240, p. 27).

(2)  Decizia Comisiei din 27 aprilie 2011 de stabilire, pentru întreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a cotelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului [notificată cu nr. C(2011) 2772] (JO L 130, p. 1).