23.11.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 389/13

Recurs formulat la 29 iulie 2015 de Yoshida Metal Industry Co. Ltd împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 21 mai 2015 în cauzele conexate T-331/10 RENV și T-416/10 RENV, Yoshida Metal Industry Co. Ltd/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

(Cauza C-421/15 P)

(2015/C 389/15)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Yoshida Metal Industry Co. Ltd (reprezentanți: J. Cohen, Solicitor, G. Hobbs QC, T. St Quintin, Barrister)

Celelalte părţi din procedură: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), Pi-Design AG, Bodum France și Bodum Logistics A/S

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții, cu titlu principal:

a)	anularea Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 21 mai 2015, în cauzele conexate T-331/10 RENV și T-416/10 RENV;

b)	admiterea acțiunii în anulare formulate de recurentă în cauza în care s-a pronunțat hotărârea atacată și anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 20 mai 2010 în cauza R 1235/2008-1;

c)	admiterea acțiunii în anulare formulate de recurentă în cauza în care s-a pronunțat hotărârea atacată și anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 20 mai 2010 în cauza R 1237/2008-1;

obligarea OAPI și a intervenientelor la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de recurentă, inclusiv a celor cu privire la care Curtea a amânat pronunțarea prin Hotărârea din 6 martie 2014, Pi-Design și alții/Yoshida Metal Industry, C-337/12 P-C-340/12 P, EU:C:2014:129.

În cazul în care Curtea nu va admite cererea principală, recurenta solicită, cu titlu subsidiar:

anularea Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 21 mai 2015 în cauzele conexate T-331/10 RENV și T-416/10 RENV, în măsura în care aceasta privește următoarele produse pentru care au fost înregistrate mărcile comunitare nr. 1371244 și nr. 1372580: în clasa 8, pietre de polizat și suporturi pentru pietre de polizat; în clasa 21, recipiente pentru gospodărie sau bucătărie (care nu sunt nici din metale prețioase și nici placate cu acestea) și blocuri pentru cuțite.

admiterea cererii în anulare formulate de recurentă în cauza în care s-a pronunțat hotărârea atacată și anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 20 mai 2010 în cauza R 1235/2008-1, în măsura în care aceasta privește următoarele produse pentru care s-a înregistrat marca comunitară nr. 1371244: clasa 8, pietre de polizat și suporturi pentru pietre de polizat; clasa 21, recipiente pentru gospodărie sau bucătărie (care nu sunt nici din metale prețioase și nici placate cu acestea) și blocuri pentru cuțite.

admiterea cererii în anulare formulate de recurentă în cauza în care s-a pronunțat hotărârea atacată și anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 20 mai 2010 în cauza R 1237/2008-1, în măsura în care aceasta privește următoarele produse pentru care s-a înregistrat marca comunitară no1372580: clasa 8, pietre de polizat și suporturi pentru pietre de polizat; clasa 21, recipiente pentru gospodărie sau bucătărie (care nu sunt nici din metale prețioase și nici placate cu acestea) și blocuri pentru cuțite.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului formulat, recurenta invocă două motive.

a)	primul motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul a încălcat dispozițiile articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din regulament (1), în măsura în care le-a interpretat eronat și, prin urmare, le-a aplicat în mod eronat semnelor reprezentate grafic în mărcile în litigiu.

al doilea motiv, întemeiat pe faptul că, cu titlu suplimentar sau subsidiar, Tribunalul a încălcat dispozițiile articolului 52 alineatul (3) din regulament, în măsura în care nu a examinat aplicarea articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) fiecăreia dintre diferitele categorii de produse pentru care au fost înregistrate semnele reprezentate grafic în mărcile în litigiu.

În susținerea primului motiv, recurenta invocă, în esență:

La punctul 39 din hotărârea atacată, Tribunalul a constatat că articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) se aplică oricărui semn, bi- sau tridimensional, în cazul în care toate caracteristicile esențiale ale semnului îndeplinesc o funcție tehnică. Cu toate acestea, efectuând această constatare și aplicând-o mărcilor în litigiu, hotărârea atacată încalcă (și, în consecință, lipsește de efecte) constatările efectuate la punctul 48 din Hotărârea Curții Lego Juris/OAPI, C-48/09 P, EU:C:2010:516, și anume, pe de o parte, că dispozițiile articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) nu împiedică înregistrarea unui semn ca marcă „pentru simplul motiv că are caracteristici utilitare” și, pe de altă parte, că termenii „exclusiv” și „necesară” sunt meniți să restrângă domeniul de aplicare al articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) doar la semnele care sunt „numai […] forme[…] [ale] unui produs care nu fac decât să încorporeze o soluție tehnică”.

Tribunalul ar fi trebuit să concluzioneze, în conformitate cu constatările din cauza Lego Juris, că articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) nu impune nicio condiție legală ca semnele bi- sau tridimensionale să fie lipsite de caracteristici utilitare și nu împiedică înregistrarea unor „semne hibride” care cuprind elemente de desen decorativ importante din punct de vedere vizual care nu „fac decât să încorporeze o soluție tehnică”, ci îndeplinesc și o funcție distinctivă, de tipul celei care se presupune că o îndeplinesc mărcile. Cu toate acestea, Tribunalul s-a îndepărtat în mod eronat de criteriile legale pertinente pentru aplicarea articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) (și, în consecință, nu le-a aplicat), în măsura în care nu a plecat de la principiul că semnele reprezentate grafic în mărcile în litigiu constituiau „semne hibride” care cuprindeau elemente de desen decorativ (motive importante din punct de vedere vizual pentru orice observator, sub forma unor puncte negre create prin gravare și colorarea gravurilor) care, astfel cum confirmă Decizia Camerei a doua de recurs a OAPI din 31 octombrie 2001, citată la punctul 5 din hotărârea atacată, prezintă un caracter distinctiv.

Dacă Tribunalul nu ar fi efectuat o interpretare eronată și, în consecință, o aplicare eronată a articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) prin adoptarea și aplicarea unei abordări greșite capacității gravurilor de a prezenta simultan caracteristici utilitare și distinctive pentru semnele reprezentate grafic în mărcile în litigiu, acesta ar fi concluzionat că dispozițiile menționate nu excludeau de la înregistrare semnele respective și că deciziile contrare ale Camerei întâi de recurs a OAPI erau eronate și trebuiau anulate.

În susținerea celui de al doilea motiv, recurenta invocă, în esență:

În temeiul articolului 52 alineatul (3) din regulament, Tribunalul trebuia să examineze dacă articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din regulament atrage nulitatea semnelor reprezentate grafic în mărcile în litigiu, pentru motivul că reprezintă „numai […] forme[…] [ale] unui produs care nu fac decât să încorporeze o soluție tehnică” (conform punctului 48 din Hotărârea Lego Juris/OAPI, C-48/09 P, EU:C:2010:516), pentru toate produsele pentru care sunt înregistrate sau doar pentru unele dintre acestea, iar în acest din urmă caz, pentru ce categorii anume. Tribunalul nu a îndeplinit această condiție esențială și, prin urmare, a omis să efectueze constatări de care depindea în mod necesar legalitatea concluziilor sale în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii).

În plus și în orice caz, Tribunalul nu putea îndeplini condiția esențială prevăzută la articolul 52 alineatul (3) din regulament prin aplicarea raționamentului care a stat la baza concluziilor sale în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) pentru toate produsele fără mânere pentru care au fost înregistrate semnele reprezentate grafic în mărcile în litigiu. În special, semnele au fost înregistrate pentru următoarele categorii de produse fără mânere pentru care concluziile Tribunalului în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) nu puteau fi reținute legal în conformitate cu condițiile articolului 52 alineatul (3): în clasa 8, pietre de polizat și suporturi pentru pietre de polizat; în clasa 21, recipiente pentru gospodărie sau bucătărie (care nu sunt nici din metale prețioase și nici placate cu acestea) și blocuri pentru cuțite.

(1) Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1).